VIDEO Ciudata creștere record a economiei anunțată de autorități stârnește suspiciuni. Merită să urmăriți acest material

VIDEO Ciudata creștere record a economiei anunțată de autorități stârnește suspiciuni. Merită să urmăriți acest material

Ciudata creștere record a economiei anunțată de autorități stârnește suspiciuni. Merită să urmăriți acest material realizat de Stelian Muscalu la Digi24.

Creşterea economică din trimestrul trei a fost anunţată la 4,3%, mult peste orice aşteptare. Sunt date care au luat prin surprindere analiştii care caută acum explicaţii. Şi le găsesc cu greu.

 

 O surpriză mare în dreptul evoluţiei economiei în trimestrul trei. Plăcută? Poate. Dar s-ar putea să ne aducă neplăceri pe termen lung. A fost raportată de la statistică o creştere an pe an de 4,3%, aproape 2% trimestru la trimestru. Total neaşteptat, în condiţiile în care peste tot în lume, dar absolut peste tot, din diverse cauze economiile sunt în decelerare. La noi avem accelerare. La nouă luni este publicat un ritm de 4,2%. Nu doar că avem acest rezultat peste aşteptări din trimestrul trei, dar statistica a revizuit în urcare, e drept marginal, şi evoluţia din primele două trimestre.  

Pentru moment singura constatare este că evoluţia e dincolo de orice estimare. Datele detaliate vor veni pe 7 decembrie atunci se va vedea care au fost contribuţiile. Însă semnalul primit de la statistică este mult peste orice estimare. Sondajele Reuters şi Bloomberg dădeau un ritm în trimestrul trei de 3,3, respectiv 3%. Apoi individual, băncile comerciale aveau procente sub ce a ieşit. E o diferenţă de un punct procentual sau mai mult.

Ceea ce trebuie să fie foarte clar este că aceste estimări venite din bănci nu sunt o loterie. Oamenii aceia avansează procente pe baza datelor de mare frevcenţă, indicatorii lunari despre mersul diverselor sectoare şi aplică modele. Şi toate domeniile, industrie, construcţii, comerţ, servicii de altă natură, arătau încetinire serioasă în trimestrul trei. Şi la nivel macro încetinirea aia a ieşit accelerare.

Marile necunoscute din estimările economiştilor

În estimările economiştilor sunt câteva necunoscute. Una ar fi dată deagricultură. O super performanţă a agriculturii ar fi ridicat rezultatul pe întreaga economie. Dar ar trebui ca acest domeniu să aducă undeva la o treime din întreaga creştere ca să explice deviaţia faţă de estimări, de unde ponderea în PIB a sectorului agricol este de sub 5%.

Nu este exclus şi probabil că atunci când vom avea detalii vom regăsi asta în evoluţie. Horia Braun, economistul şef de la BCR atrage însă atenţia că, dacă se confirmă accelerarea prin agricultură, s-ar putea să fie şi o parte mai puţin plăcută. Datorită, sau din cauza secetei, că nu ştim calitatea finală a efectului, este posibil ca unele culturi să fi fost recoltate mai devreme. Şi atunci să se fi umflat contribuţia agriculturii în trimestrul trei. În această situaţie va exista reversul medaliei în trimestrul patru, contribuţie în restrângere.

O altă necunoscută este impozitarea netă pe produs. Adică această creştere să vină nu din urcare de valoare adăugată brută, ci din taxare. Comisia Naţională de Prognoză a făcut ceva paşi în prognoza de toamnă, despre o evoluţie mai accelerată a impozitul net pe produs în acest an. Asta însă nu îndreaptă cheltuielile publice, acolo unde e o mare problemă.

Dacă ar fi să trecem cu evoluţia pe partea de utilizare, iarăşi, nu am avut semne care să ne arate că vom avea un astfel de spectacol. Consumul privat nu avea cum să accelereze când comerţul era în reflux. Consumul administraţiei publice se vede că nu avea loc de expansiune din cauza constrângerilor bugetare - nu mai e loc de salarii şi pensii pentru nimic altceva. Investiţii... să fim serioşi.

S-ar putea să fi contat o diminuare a contribuţiei negative a exportului net. Dar asta pentru că expansiunea importurilor a fost mai scăzută, datorită acelei moderări a consumului. Exporturile nu au fost excepţionale. Şi oricum situaţia ar fi fost dificilă. În zona euro, acolo unde se duce cea mai mare parte exportul românesc am avut încetinire a economiei, iar în Germania, cea mai mare piaţă externă pentru mărfurile româneşti, Germania a fost în contracţie economică. La noi am avut accelerare, prin alte păţi a fost reducere de ritm şi chiar scădere. Un efect trebuie să fi venit şi de acolo. Măcar mic, chiar dacă ING atrage atenţia în raportul său de astăzi că este posibil ca de fapt ceea ce s-a întâmplat peste vară în marile economii ale Europei să aibă un efect întârziat pentru România, din perspectiva cererii, în trimestrele care vor urma. Asta ar însemna că performanţa va scădea la noi pe finalul acestui an şi in prima parte din 2019. Posibil.

În zona de utilizare a PIB singurul capitol care ar putea să explice creşterea asta mult peste aşteptări ar fi stocurile. Producţia pentru depozit. Din industrie, din agricultură.

Variaţia stocurilor a fost motor de creştere economică şi în trimestrul doi.  

Explicaţia asta cu stocurile s-ar putea să fie cumva şi gunoi statistic. Se lucrează cu parametrii în zona de formare a PIB care trebuie să se închidă pe zona de utilizare şi atunci se umple capitolul stocuri, pentru că în celalalte nu se vede .

Dar această formă de creştere pe stocuri, fără a exista de fapt o destinaţie clară a producţiei, este periculoasă. Pentru că duce la frânare violentă.

Asupra ei a atras atenţia şi BNR. În minuta ultimei şedinţe scrie aşa - "Aportul variaţiei stocurilor a fost revizuit în sus - se referă la datele din trimestrul doi - devenind majoritar pentru prima dată în ultimii cinci ani, în detrimentul celui aparținând consumului gospodăriilor populaţiei. Contribuția formării brute de capital fix a coborât mai mult în teritoriul negativ".

Singura cale pentru a merge mai departe

Ceea ce trebuie să înţelegem este că modelul de creştere aplicat şi-a depăşit limitele. Consumul a crescut, atunci oferta- producţia s-a calibrat pe o anumită direcţie, exubernaţă, iar când cererea a încetinit, la noi sau pe pieţele externe, producţia a luat calea depozitului pentru a nu se ajusta. Dar acele depozite au doar un anumit nivel până la care se pot umple... după care trebuie spus: stop că ne blocăm!. Din această înlănţuire apare pericolul unei frânări violente.

În actualul context singura şansa de a merge mai departe este prin stimularea investiţiilor.

Investiţiile publice sunt praf. Consiliul Fiscal atrage atenţia că am ajuns la niveluri ridicol de mici, din perioada de preaderare. Şi peste toate astea ne paşte ricul recesiunii. Datoria publică creşte de fapt pe cheltuieli de consum, fără a ridica potenţialul de dezvoltare.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Germania, cea mai bogată țară din Europa, cu un sistem de sănătate considerat model, rămâne fără paturi de ter…

2 VIDEO Cel mai bogat traficant de droguri din București se ascundea într-un palat de 1 milion de euro

3 Dan Dungaciu / Cum se conduce o ţară? Cel mai performant guvern liberal din istorie

4 A fost localizat inelul cu diamant de la PSD

5 Cică Stroe „chiloțarul” s-ar da la vitrega lui Vela