VIDEO „Nu vom mai tolera”/Bolojan anunță ce conține al doilea set de măsuri
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, principalele măsuri din al doilea pachet de reforme, care urmează să fie finalizat la sfârșitul lunii iulie și care vizează administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre direcțiile anunțate se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, impozit nou pentru vehicule poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale. Guvernul promite disciplină fiscală și mai puțină risipă bugetară.
Ilie Bolojan:
Suntem la finalul unei săptămâni și vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie.
Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar, este primul pachet care are două direcții importante pentru reducerea deficitului, cea de a crește veniturile și a doua direcție să plafonăm cheltuielile și să le scădem.
Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale, în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor. Am constatat că avem o reacție pozitivă și ați văzut marți poziția comisarului pe problemele economice, de asemenea a doua zi am lansat o emisiune de bonduri pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită pe care au avut-o piețele.
Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, de peste 200 de milioane de euro în dobânzi, în următorii 14 ani cumulat.
De asemenea agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important.
Îmbunătățirea va depinde de măsurile care vor fi implementate în perioada următoare și cum vor fi puse ele în practică.
Trebuie să evităm să revenim la măsuri populiste.
Pentru a menține acest trend avem nevoie de stabilitate politică și de punerea în prcatică a următoarelor pachete de măsuri.
Care vor fi următoarele pachete pe care le pregătim în următoarele două săptămâni:
Reforma companiilor în care acționar majoritar este statul.
Din păcate o bună parte din aceste active pe care le administrează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează.
Mă refer la pierderi mai mici, la o mai bună calitate a serviciilor oferite, chiar la pofituri mai mari pe care statul să le poată investi și în general o bună administrare a acestor active.
Vom publica de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și indicatori.
Vom modifica indicatorii de performanță.
Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori.
Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți.
Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.
E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor de stat, calcularea corecă a numărului de angajați, profiturile suplimentare să revină statului.
De asemenea e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutiv.
Vom propune modificarea de legislație ca numărul de societăți care sunt gestionate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, iar numărul acesta să se reducă la maximum 200.
Sunt societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajații.
Cei care sunt în conducere trebuie să se zbată din greu să atingă indicatorii, pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic printr-o proastă administrare înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră.
Nu o să fie simplu, pentru că această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera această situație.
Este un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu, și din care fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii.
Aș vrea să vă dau două exemple:
Unul din indicatorii bancari după care poți judecat o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.
Cred că e mult loc de mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri.
Mă gândesc de exemplu la CFR, sau Metrorex, în fiecare an statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifra de afaceri are 80% din subvenții și 20% din venituri proprii. În Europa, subvenționarea este în medie între 30-60%. În Marea Britanie, treburile funcționează fără subvenții. Iar noi suntem în situația cu 80% subvenție, de-abia suntem pe zero.
Astfel de lucruri dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. Dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem, vom reveni de unde am plecat.
O altă componentă importantă: modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a ne încasa veniturile.
E o direcție importantă: să ne creștem gradul de încasare.
Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să faci controale serioase. Sunt zone, cum sunt construcțiile, unde se știe, dar trebuie să se facă controale.
E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF, e o poveste fără sfârșit.
Trebuie să modificăm legislația, și este un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna.
Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, avem arierate enorme acumulate, sunt responsabilități importante în structura ANAF.
Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori clari de performanță.
Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.
E nevoie de oameni specializați pe controlul prețurilor de transfer.
Bineînțeles, sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele impuse în procese-verbale, ci pe cele efectiv încasate.
Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect.
A doua direcție importantă: reducerea risipei din sistemul de Sănătate.
O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.
În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.
Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.
De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce.
Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu îl numește directorul spitalului, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeți că va asculta?
Există o limitare de sporuri care este dată de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică 30% e mult mai mare.
Dacă banii îți vin fără nicio problemă, nimeni nu acționează în sensul unei bune activități. E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului.
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri.
Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM, dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele sunt mai mari pe care le primești, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine.
Casele trebuie să își facă datoria și să verifice mai bine.
Dacă sumele au crescut dar percepția asupra sistemului de sănătate nu s-a îmbunătățit, avem o problemă.
Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli.
Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății cât și CNAS să intervină, și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri.
Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile, nu te poți îmbolnăvi programat.
Avem un număr de RMN-uri, CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat – am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile.
Dacă vrem să avem un sistem de sănătate nu mai trebuie să continuăm cu risipa, e un domeniu foarte important.
Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, domnul ministru Cseke are un rol important: reforma administrațiilor publice.
Ne propunem ca tot pachetul să fie pus în practică după consultările cu cei din administație.
Impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și alte aspecte.
E nevoie să le creștem capacitatea asdministrativă: ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi de la stat dacă nu ți-ai achitat datoriile.
Partea de descentralizare, un alt aspect important.
Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurile de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia de exemplu în municipiul Constanța, unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea.
Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte.
Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc.
Avem o grămadă de active în paragină, cum sunt cele din zona sportivă, care nu au susțșinut această descentralizare, de frică să nu își piardă funcțiile.
Trebuie să avem administrații locale mai eficiente, să renormăm personalul care să țină cont de numărul de locuitori. Avem orașe în România cu 1900 de locuitori, salarizarea și numărul de angajați sunt la nivel de oraș. Normările trebuie făcute pe baze reale.
Trebuie să evaluăm funcționarii, există un proiect de lege în Parlament, în așa fel încât să existe o evaluare periodică. Dacă îți faci datoria, dacă nu…
Tot pe eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie proporțional cu încasarea impozitelor.
În general, toate măsurile de bună guvernare pe care trebuie să le susținem.
Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.
A fost o doamnă care a lucrat până la 60 de ani, o să mă duc să îi dau un buchet de flori.
Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
Nu mai avem oameni în economie și în câțiva ani de zile nu va mai fi nimeni care să ne plătească pensiile. Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare și poți întoarce ceva pentru țara asta.
A treia componentă: nivelul pensiei.
Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.
Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită.
Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederaa oamenilor.
Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă.
Pentru a nu se dezechilibra sistemul cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o derogare, ca să nu avem o plecare masivă din sistem.
Este o prioritate ca în această vară să asigurăm finanțarea pentru fondurile europene, să îndeplinim jaloanele, să deblocăm tot ce ține de fonduri europene.
Acestea sunt principalele direcții la care se lucrează și vor fi prinse în pachetul de la finalul lui iulie.
Răspunsuri la întrebări:
Q: În aceste pachete fiscale aveți o măsură care să meargă în direcția unui parlament cu 300 de parlamentari?
A: Cred că Parlamentul poate funcționa cu 300 de parlamentari. Proiectele trebuie să aibă suport, când va exista această susținere.. Nu îmi place să spun că unii vor, alții nu vor.
Q: Reforma în administrația locală. Vom vedea pe viitor și o reducere a numărului de primării?
A: Vor fi probabil primării la care personalul „umflat” vor trebui să îl reducă. La altele, poate vor trebui să își angajeze, unde nu au destui. În ceea ce privește componenta de reducere a numărului de primării prin comasări, fuziuni, poate să fie un subiect discutat la mod serios după ce acest prim pachet va fi pus în practică. În general, fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat. Aplicarea discuțiilor nu s-ar putea face decât în 2028.
Q: Aceste aspecte de reformă au acordul coaliției?
A: Există un acord de principiu pentru ele. Grupul de lucru va lucra pe aceste componente în așa fel încât în a doua jumătate a lunii iulie să vină un pachet cu detalii.
Q: Data de 15 octombrie, Comisia Europeană va analiza aceste măsuri. Dacă nu vor fi mulțumiți există posibilitatea să avem o majorare nouă a TVA-ului sau noi taxe?
A: Până în octombrie ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri – care țin de jaloane, de prioritizarea investițiilor etc. Avem câteva lucruri care trebuie făcute. Sper ca estimările pe care le-am făcut și efectele măsurilor să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a CE în așa fel încât din octombrie încolo să lucrăm la probleme mai mici, care nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta și să nu fim puși în situația să creștem iar taxe și impozite. Nimeni nu își dorește asta. Această perioadă dificilă sper să fie cât mai scurtă.
Q: În ultimele zile v-ați sfătuit cu președintele Nicușor Dan pe aceste măsuri?
A: Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental, sunt parte a programului de guvernare, deci e nevoie să îl punem în practică. Pe componenta de Apărare, de Politică Externă lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.
Q: Când credeți că vor fi funcționale măsurile de reformă a companiilor de stat? Și veți cont de ceea ce a spus Sorin Grindeanu, că în al doilea pachet trebuie să se țină cont mai mult de PSD?
A: M-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri (de la PSD, n.red.) și vom ține cont de ele. Nu văd o problemă. În ceea ce privește timpul, partea de legislație ar trebui aprobată cel mai târziu în august, iar partea de efecte treptat, treptat, până la finalul anului.
Q: Veți achiesa la propunerea vicepremierului Anastasiu la reducerea benevolă a salariilor șefilor de companii?
A: Fiecare om poate face gesturi. Cei care mă știu că în general nu fac gesturi populiste. Vă voi anunța dacă e cazul să fac așa ceva.
Q: Cum vedeți criticile social-democraților?
A: Eu mulțumesc tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea programului guvernamental. Gândiți-vă că a fost o retorică pe care partidele au folosit-o ani de zile, invalidată la vot. Aceste măsuri nu sunt măsuri pe care și le-a dorit nici ăpremierul, nici ujn partid sau altul. Este o realitate. Înțelegând dificultățile, nu ne așteptăm la aplauze pentru acest lucru. Dar asta e o perioadă tranzitorie. Nu trebuie să revenim la prcatici care nu ne-au ajutat, trebuie să le explicăm românilor că trebuie să ne gospodărim mai bine banii.
Q: La Tarom am avut 16 ani la rând în pierdere. Ar fi nevoie de o privatizare?
A: Nu am o soluție, pentru că altfel aș fi managerul de la Tarom. Dar cred că e mult loc de mai bine la Tarom. Vă rog să vă uitați la Polonia, unde este compania lor națională. Eu cred că conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească, administrată profesionist, cu flote cumpărate cu cap. E nevoie de un plan și o strategie.
Q: În pachetul 2 sau 3 vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale?
A: V-am spus că o componentă la ANAF este cea legată de prețurile de transfer. Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român.
Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale, cu atât este mai bine. Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat, când erau în opoziție, și când au ajuns la guvernare să renunțe la proiect.
Q: Ministrul Sănătății a spus că pe masă nu exista o propunere de tăiere a sporurilor. Pe ce cifre v-ați bazat când ați discutat despre cheltuielile salariale în domeniu de sănătate?
A: Ne bazăm pe reglementările casei de sănătate. Avem creșteri pe care nu le putem suporta în ritmul acesta. Nu există nicio legătură între rezultatele spitalului și cheltuielile lui. Nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor din sănătate. Dar fiecare manager în parte hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care o prevede legea.
Q: Ce măsuri intenționați să luați pentru creșterea capacității ANAF de combatere a evaziunii, și ce rol va juca SRI în acest proces, dacă va juca vreun rol?
A: Conducerea ANAF cred că știe aceste cazuri, nu poți să acumulezi datorii imense și să nu te întrebe nimeni ce faci, fără să te ajute nimeni din sistem. Astfel de situații trebuie reduse la maxim. Președintele ANAF va explica exact ce măsuri vor fi luate pentru eficientizare.
Cred că orice formă de sprijin pe care orice instituție o poate da, de la parchetele care au aspectele care țin de criminalitate, inclusiv serviciile de informații, este binevenit atâta timp cât se respectă prevederile legale.
Controalele trebuie făcute pe baza unei analize de risc și pentru că ANAF-ul încă nu este digitalizat, capacitatea lor de a detecta este slabă.
Q: Care ar fi o țintă realistă pentru deficitul bugetar anul acesta?
A: Vom face tot ceea ce este posibil ca planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul și a reintra pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o anii trecuți să ofacem. Nu mai avem nicio soluție anul acesta să intram sub 7%, sperăm să fim sub 8%, și anul viitor trebuie să ne apropiuem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.
Q: Cum ați privit propunerile Dianei Șoșoacă și dacă veți putea pune în practică vreo măsură de-a sa?
A: Mi se pare normal să primesc un europarlamentar care îmi solicită asta. Cu toți cei care m-am întâlnit au venit cu idei, unele care puteau fi puse în practică, altele care nu.
Q: Impozitul pe proprietate s-ar putea calcula diferit. Potrivit informațiilor noastre, acea platformă de la Ministerul Finanțelor nu e operațională. Cum s-ar putea modifica acest calcul? Și ce variante sunt pentru taxa pe mașini poluante?
A: Impozitele pe proprietate: Calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale. Să reflecte cu acuratețe valoarea proprietății. Valoarea este dată și de suprafața acesteia, și de localizarea în acea localitate. Toți acești indicatori vor fi analizați și în funcție de ghidul notarilor, sau de evaluările primăriilor, vor fi stabilite mecanismele de impozitare în așa fel încât acestea să reflecte valoarea de piață. Pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât un alt oraș reședință de județ și așa mai departe. Trebuie să reflecte această valoare de piață. Va fi calculată în perioada următoare și va fi un pachet pe care îl vom anunța până la data de 1 septembrie. Și să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor.
Q: Este posibil să avem noua lege a salarizării până la finalul anului?
A: Sunt rezervat că le putem face pe toate în câteva luni de zile.
Q: Aveți un impact bugetar la cele două pachete? O estimare?
A: Domnul ministru Nazare va prezenta impactul săptămâna viitoare.
Q: Veți mai permite ca o regie ca RA-APPS să vândă proprietăți fără să anunțe cine le cumpără?
A: Vom asigura transparența necesară și la RA-APPS.
Q: Cum gândiți reforma pensiilor speciale și ale magistraților ca să nu mai fie atacată în instanțe sau la CCR?
A: Orice proiect poate fi atacat la CCR. Ele trebuie făcute temeinic, în așa fel încât să respecte prevederile legale, și asta vom face pentru toate proiectele de legi.
