VIDEO O judecătoare intervine în conferința de presă de la CA București: „Tot ce a declarat colegul Lucian Beșu este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare”
- Publicul poate urmări conferința de presă în integralitate pe privesc.eu .
Vezi mai jos declarațiile pe larg ale judecătoarei „disidente” Raluca Moroșanu și apoi ale șefei Curții de Apel București, Liana Arsenie – o apropiată a Liei Savonea.
Conferința de presă a fost convocată de șefa Curții de Apel ca răspuns la acuzațiile dure din documentarul Recorder. G4Media transmite LIVE.
Președinta Curții de Apel București a închis conferința de presă, deși jurnaliștii voiau să-i mai pună întrebări și i-au cerut să mai rămână să răspundă la întrebări, din respect pentru cetățenii care urmăresc conferința de presă.
Răspunsuri ale președintei CAB la întrebările jurnaliștilor:
O jurnalistă Recorder întreabă care e motivul pentru care a decis să înlocuiască un judecător.
A: Înlocuirea în complet se face strict în condițiile regulamentului de ordine interioară.
Președinta CAB refuză să spună specific care sunt aceste condiții ale regulamentului de ordine interioară.
La întrebările repetare ale jurnaliștilor: CAB nu e aici să tragă concluzii, am prezentat împrejurări factuale.
Conferința de presă a fost la inițiativa CAB, în ce privește celelalte chestiuni care apar în investigația Recorder nu au fost documentate, nu e un drept la replică.
Q: Există schimbări de complet care au avut drept consecință achitări, încetare proces, și la inculpați mai puțini notorii?
A: Aceste dosare, prin prisma mediatizării inculpaților, dar sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele, după cum sunt mii de oameni în pușcărie. Soluțiile survin după ce judecătorul independent administrează probatorii.
Q: Veți cere IJ să verifice toată această chestiune a repartizării completurilor?
Ceea ce nu se înțelege e că vorbim de cea mai mare instanță din țară, cele mai complexe cauze și cele mai mediatizate, nu spune nimeni de schemele subdimensionate, de infrastructura deficitară. Avem un deficit major de personal, judecători, grefieri. Pe acest volum cu presiune media din ce în ce mai mare, trebuie să le gestionăm cu un număr tot mai mic de judecători.
Q: De ce sunt delegați 50 de judecători? Diurnele costă lunar 100.000 de euro
A: Dinamica personalului în cadrul CAB nu se întâmplă dintr-odată să avem probleme toți în același timp. Concursurile sunt organizate, din păcate Tribunalul Teleorman, Călărași nu răspund nevoilor de viață socială ale candidaților.
Q: De ce CAB nu ține cont de decizia CJUE privind prescripția?
A: Ar însemna să încălcăm toate prescripțiile legale. CAB nu poate da dispoziție completului cum să soluționeze. Nu direcționăm soluții, hotărârile sunt pronunțate de judecător.
Q: Cât la sută reprezintă cauzale de mare corupție?
A: Nu avem astfel de statistici
Q: Ați invocat CSAT în comunicatul dvs. De când e o problemă de securitate națională opinia unui magistrat?
A: Nu avem competența să facem astfel de reglementări. Legea stabilește competența CSAT.
Q: Considerați că e grav când un politician se implică într-un dosar?
A: E foarte grav, nu doar un politician, ci orice cetățean.
Q: Ministrul Predoiu știa de sentința dvs cu o lună înainte de pronunțare? De ce nu ați apelat la CSM?
A: Nu am fost titulara acelui complet, am intrat în urma divergenței. Nu răspundem pentru declarațiile publice ale politicienilor. Judecătorul sesizează când simte că-i este afectată independența. Soluția s-a dat în baza probatoriului. Eu nici nu am știu de declarația respectivă, am aflat ulterior. Aceste intervenții nu afectează capacitatea judecătorului de a deceda probele. Nu am resimțit niciun fel de presiune.
Q: Ați sesizat CNSAS în cazul judecătorului Pleșu. Avea 11 ani în 1989.
A: Există obligația legală
Președinta CAB vrea să închidă conferința de presă, ziariștii îi cer să răspundă la întrebări. Ziariștii acuză lipsă de respect față de românii care se uită la conferință.
Raluca Moroșanu:
Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat.
Aplauze din sală unde se află mai mulți judecători de la CAB.
Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie:
Suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației. Apel la comunitatea media să verifice faptele. Cerem public organismelor abilitate să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate.
Am învățat cu toții că justiția se realizează prin Înalta Curte și celelalte instanțe. Legea nu se schimbă în stradă prin minciuni.
Cea mai gravă mistificare e legată de alegațiile privind direcționarea dosarelor.
Cazul Vanghelie, parcurs: înregistrat în 4.08.2021. Cealaltă dată 07.06 2015 e înregistrarea a instanța de fond. Compunerea inițială: judecător Voica Valerica, schimbare ca urmare a promovării unui concurs.
În ambele situații, factorul de decizie a fost exterior, consecință a manifestării dreptului la carieră.
Judecător Andreea Ionescu, a fost mutată din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate. Decizia a avut în vedere că nu se administraseră probe.
În final completul a fost stabil și s-a dispus singură soluție de prescripție și două de achitare. În cadrul CAB dosarul înregistrat în 2021, termenul de prescripție a curs de la data comiterii, cu patru ani înainte de a fi înregistrat la CAB. Decizia prevede că termenul de prescripție s-a împlinit în 2017.
Noi ca instituție nu ne permite să prezentăm opinii. Prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului.
Cazul privind inculpatul Bădălău. Era trimis în judecată pentru trafic de influență, nu există o hotărâre definitivă. S-a intrat în divergență privind competența tribunalului, s-a decis în favoarea judecătorului de cameră preliminară, dosarul fiind repartizat aleatoriu.
Cu privire la soluția criticată de judecătorul Pleșu, CAB a salvat dosarul de la prescripție. Cauza va fi judecată de CAB iar o eventuală schimbare de încadrare ulterior nu afectează competența CAB. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției.
Afirmații că inculpații sunt scăpați sunt dovezi ale preconcepției.
Afirmații că sunt agreați judecători sensibili la ideile conducerii fac obiectul sesizării IJ.
Compatibilitatea funcției de judecător: Am decis sesizarea IJ, CNSAS, așteptăm rezultatele.
Cazul Panioglu Daniela. În timp ce invocă exigențe ridicate, a lansat acuzații care nu rezistă la o verificare factuală. A formulat public acuzații la adresa altor persoane care nu au fost susținute de probe verificabile.
Factorul declanșator al conflictului: În 2011 (prezintă un contract de vânzare cumpărare) a cumpărat un apartament de trei camere în București. Până în 2015 a decontat o chirie substanțială, afirmând că nu deține o locuință. Când s-a aflat starea, obiectiv și s-a sistat plata chiriei, a acționat în toate instanțele. Această conduită vorbește despre prăpastia dintre vorbe și fapte.
Nu putem fi deontologi doar în ce-i privește pe alții. Conduita sa ilicită îmbracă și forma violenței fizice. Decizia ICCJ a stabilit răspundere pentru agresiuni fizice și verbale.
Imposibiliatea de a continua desfășurarea activității s-a datorat refuzului judecătorilor secției de a face complet cu ea, dată fiind agresivitatea verbală și fizică manifestată. Imposibilitatea de a face complet judiciar e evidentă și obiectivă.
În ce privește completul unic, fiind învestită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l-a soluționat 9 ani, cu consecința prescripției faptelor. Prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. Acest dosar a fost preluat de un alt complet, în acest moment e în stadiul final de judecată.
În aceeași cheie a comportamentului disprețuitor, a fost sancționată penal pentru că a inserat aprecieri care au sugerat fapte penale săvârșite de procurori, depășind limitele sesizării.
Conducerea CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal.
În contextul atacului concentrat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații cum au fost făcute de cei doi magistrați au un puternic impact.
Președinta CAB pune o înregistrare audio din sala de judecată
Justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă. Asistăm la o campanie de linșare mediatică.Cine beneficiază de delegitimarea DNA și CAB? Sincronizarea nu e accidentală.
Atacurile judecătorului Beșu apar când DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele, care vor veni la DNA. Se creează un mediu pentru contestarea oricărei soluții în aceste dosare, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim.
Vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează acuzații grave, o instituție media care lansează atacuri fără verificări.
Este oare o coincidență că e implicat un judecător cu trecut în servicii? Respingem categoric orice încercare de denigrare, de antagonizare și slăbire a independenței puterii judecătorești.
Noi, conducerea CAB nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept. Nu pretindem că nu sunt probleme, dar acestea nu pot servi decât prin dialog în cadrul instituțional. Cererea de transfer este opțiunea judecătorului. Delegarea e o instituție absolut legală.
Context: Recorder a publicat un documentar despre mecanismele din Justiție care scapă infractorii, rețeaua care a acaparat și domină sistemul judiciar în ultimii ani, influențe politice și sentințe controversate. În anchetă, judecătorul Laurențiu Beșu, de la tribunalul București, care deși încă e în activitate, a decis să apară cu chip, oferind o serie de informații importante, pe care Curtea de Apel București le-a catalogat ca fiind „denigratoare”şi fără acoperire”.
Atât în Capitală cât și în Cluj Napoca au fost organizate miercuri seara manifestații pentru o justiție independentă, sute de persoane scandând lozincile: „Vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrati independenti, nu obedienți”, „Justiție, nu mafie”, „Integritate, nu complicitate”, „Legea este pentru toți, fără milă pentru hoți” etc.
