VIDEO Priviți, armata franceză a descins la bordul petrolierului Boracay, suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei și că a lansat dronele din Danemarca
Militarii francezi au urcat miercuri la bordul unui petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Rusiei, care a fost imobilizat în largul coastelor franceze și este suspectat de implicare în apariția dronelor din Danemarca, informează AFP.
Soldații, purtând uniforma obișnuită și cagule, patrulau pe puntea navei miercuri după-amiază, au observat un fotograf și un jurnalist ai agenției franceze de presă care au survolat nava.
Petrolierul a fost „sechestrat sâmbăta trecută” de către autoritățile franceze, iar o „echipă de vizită a urcat la bord”, a declarat pentru AFP o sursă militară.
Echipajul acestui petrolier a comis „greșeli foarte serioase”, a declarat miercuri mai devreme președintele francez Emmanuel Macron, după ce justiția franceză a deschis o anchetă împotriva acestei nave.
La rândul ei, Marina franceză a transmis că autoritățile investighează petrolierul Boracay pe motiv că echipajul nu a furnizat dovada naționalității / paviolionului navei „și nu a respectat ordinele Gărzii de Coastă”. Autoritățile franceze nu au oferit alte detalii.
Ce se știe despre petrolierul Boracay
Acest petrolier, care în prezent navighează sub pavilionul statului african Benin, și-a schimbat de mai multe ori pavilionul și numele (care în prezent este „Pushpa” sau „Boracay”) și se află pe lista sancțiunilor europene, notează Agerpres.
Nava este suspectată în plus de implicare în recentele apariții misterioase de drone în zona unor aeroporturi și baze militare în Danemarca.
Site-ul de specialitate The Maritime Executive susține că acest petrolier ar fi putut servi ca „platformă de lansare” a dronelor din Marea Baltică sau ca „momeală”.
Întrebat miercuri despre aceste acuzații privind dronele, președintele francez a îndemnat totuși la „prudență”, în declarații date presei înaintea summitului informal al liderilor UE european desfășurat în capitala daneză Copenhaga.
Deși nu a elucidat încă de unde provin acele drone și cine le-a manevrat, Danemarca s-a grăbit să acuze Rusia, iar șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a cerut la începutul summitului un „răspuns foarte puternic” din partea Europei la „războiul hibrid” purtat de Rusia.
Kremlinul acuză Europa de „numeroase provocări”
La rândul, Moscova a avertizat, tot miercuri, că va lua măsurile militare necesare pentru a garanta securitatea navigației sale comerciale în Marea Baltică, în urma „provocărilor” europene legate de petrolierele rusești.
„În diverse ape, inclusiv în Marea Baltică, țările europene și state riverane recurg la numeroase provocări, care, în opinia noastră, nu favorizează nicidecum libertatea navigației comerciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce a fost întrebat la conferința sa de presă zilnică despre cazul petrolier rusesc reținut de Franța.
„Uneori, acesta lucru obligă forțele noastre armate să ia măsuri pentru a restabili ordinea”, a completat Peskov.
