Inspectorii au analizat mai bine de 400 de probe de lapte și derivate din lapte, în laborator. În cele mai multe dintre cazuri, au descoperit că produsele aveau un procent mult mai mic de grăsime decât ce era trecut pe etichetă. Și chiar un conținut de sare mai mare. Au fost și situații în care unele alimente, în loc să fie fabricate din lapte de capră, de exemplu, aveau în compoziție lapte de vacă.

Toate acestea au un singur scop: câștigul producătorului. Grăsimea animală din produsele lactate este mai scumpă decât cea vegetală, de exemplu, și atunci unii dintre procesatori preferă să o înlocuiască sau să puna mai puțină cu toate că rețeta suna altfel.

De asemenea, laptele de vacă este mai ieftin decât cel de capră, așa că mulți sunt tentați să îl folosească și să îi păcălească pe consumatori.

Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare: „O telemea nu trebuie să se dezmembreze, nu trebuie să curgă. Laptele trebuie să aibă totuși o anumită culoare, o anumită consistență, un anumit miros. Este însă foarte greu să ne dăm seama de un produs ambalat. Produsul ambalat este de obicei posibil de testat doar în laboratoare. Un consumator neavizat este aproape imposibil să distingă produsul fals la raft.”

Inspectorii ANSVSA au înschis mai multe magazine și depozite din București și Ilfov. Alte unități care funcționau în condiții insalubre sau procesau și vindeau lactate cu probleme sunt din Dolj, Cluj și Ialomița. În total, peste 17.000 de kilograme de lactate au fost confiscate.

Ioan Oleleu, vicepreședintele ANSVSA: „Ele au fost retrase de la un număr de 4 unități, în special din zona de depozitare a produselor alimentare. Urmau să ajungă în comerț.”

În prezent, verificările de acest fel sunt în atribuția Autorității Sanitar Veterinare care, potrivit unui plan anual, controlează aleatoriu un număr mic de afaceri.

Alte controale sunt făcute de Autoritatea pentru Protecția Consumatorului, atunci când există sesizări.