Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a pus pe masă dovada pe care analiștii militari o intuiau: dronele navale „Sea Baby” au lovit deliberat și cu precizie „flota fantomă” a lui Vladimir Putin care naviga liber în Marea Neagră.
Până acum, războiul naval s-a purtat preponderent împotriva navelor de război ale Flotei ruse din Marea Neagră, forțând retragerea acestora din Sevastopol spre porturi mai sigure, precum Novorossiysk.
Însă atacul asupra petrolierelor Kairos și Virat marchează o evoluție strategică majoră. Sursa din cadrul SBU, citată de presa internațională , nu lasă loc de interpretări: a fost o operațiune comună a contraspionajului militar ucrainean și a Marinei ucrainene, menită să taie artera vitală din Marea Neagră a economiei de război rusești.
Aceste nave sunt instrumente esențiale prin care Moscova ocolește sancțiunile occidentale. Kairos și Virat, ambele sancționate de SUA și UE, fac parte din acea flotă obscură de nave învechite, operate sub pavilioane de complezență și prin firme paravan, care transportă țițeiul rusesc, în special sortimentul Ural, către piețele din India sau China.
Ucraina a înțeles că, atâta timp cât petrodolarii continuă să curgă spre Moscova, mașinăria de război a lui Putin va avea combustibil, la propriu și la figurat. Lovind aceste nave, Ucraina atacă acum însăși capacitatea Rusiei de a-și finanța agresiunea.
„Sea Baby” și vulnerabilitatea rutei sudice
Detaliile tactice sunt la fel de relevante ca cele strategice. Faptul că dronele ucrainene au reușit să lovească două ținte aflate în mișcare, la mare distanță de bazele lor, chiar în apropierea apelor teritoriale turcești, demonstrează o capacitate de proiecție a forței pe care Rusia a subestimat-o constant.
Imaginile furnizate de SBU arată daune critice, scoțând practic navele din uz pentru o perioadă lungă. Este un mesaj clar transmis armatorilor obscuri care colaborează cu Rusia: Marea Neagră nu mai este un lac rusesc, iar transportul petrolului de contrabandă a devenit o activitate cu risc major.
Norocul a făcut ca ambele nave să fie goale în momentul impactului, îndreptându-se spre Novorossiysk pentru a încărca țiței. Dacă atacul ar fi survenit la întoarcere, când tancurile petroliere ar fi fost pline, am fi asistat probabil la un dezastru ecologic de proporții la porțile Istanbulului.
Totuși, din perspectiva Kievului, calculul este cinic, dar corect: riscul ecologic este o pârghie de presiune asupra Turciei și a comunității internaționale pentru a interzice accesul acestor „epave plutitoare” prin strâmtori.
Flota fantomă: O bombă cu ceas geopolitică
Ceea ce s-a întâmplat vineri este simptomul unui diagnostic grav pe care Occidentul l-a tolerat tacit. Rusia a construit o flotă paralelă, o rețea de nave fără asigurări credibile și cu un istoric tehnic dubios, pentru a sfida plafonarea prețului la petrol impusă de G7.
Atacul ucrainean forțează acum mâna actorilor internaționali. Turcia, care controlează accesul în Marea Neagră prin Convenția de la Montreux, se află într-o poziție delicată. Ankara a închis ochii la tranzitul acestor nave pentru a menține relații economice cu Moscova, dar explozia unor petroliere la câțiva kilometri de coastele sale transformă problema dintr-una economică într-una de securitate națională.
Pentru Vladimir Putin, incidentul este o umilință. Novorossiysk, portul unde aceste nave trebuiau să ajungă, a devenit deja o țintă frecventă a dronelor ucrainene, iar acum nesiguranța se extinde pe rutele de tranzit din largul mării. SBU a demonstrat că poate bloca sau cel puțin perturba grav exporturile de hidrocarburi, singura linie de salvare reală a economiei rusești în fața sancțiunilor.
Avem, așadar, dovada clară că Ucraina a decis să ridice miza. Nu mai există zone gri sau ținte tabu. Dacă o navă transportă petrol rusesc pentru a finanța rachetele care cad peste Kiev, acea navă devine o țintă legitimă, indiferent sub ce steag african navighează.
Prin scoaterea din uz a navelor Kairos și Virat, ucrainenii au demonstrat că sancțiunile occidentale, adesea ocolite prin birocrație și corupție, pot fi aplicate mult mai eficient cu ajutorul explozibilului. Este o lecție pe care Kievul o predă acum lumii: acolo unde diplomația eșuează, dronele „Sea Baby” reușesc să impună costuri reale agresorului. SURSA: defenseromania.ro
