VIDEO „Unde s-a ajuns?!”/Scandal după ce fiii cântăreților Alex Velea și Antonia au lansat o piesă controversată
Doi copii de 9 și 11 ani, fiii cântăreților Alex Velea și Antonia, au lansat piesa „Mamacita”. Versurile au atras rapid reacții și critici, mulți considerând că sunt nepotrivite pentru vârsta lor, scrie hotnews.ro .
- „Problema e că niște adulți au decis ca propriii copii să devină ambasadorii acestui limbaj în spațiul public, asumându-și riscul hate-ului în locul lor”, a explicat, într-un dialog cu HotNews, Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut.
- HotNews a încercat să îl contacteze pe Alex Velea telefonic și i-a transmis o solicitare de punct de vedere, însă nu a răspuns până la momentul publicării articolului.
„Mă duc în club, o iau la dans, îmi place că are haz,
mamă, ce fată nebună, pare că-mi face necaz.
O zic, pe bune, chiar îmi place de ea,
dar nu mă las până nu o fac a mea.”
„Luminile sunt fixate pe ea,
toți în jur: «uite-o, mă, pe fata aia»,
colorată mică, vine din Columbia,
ola, que pasa mi chica,
mami, vino încoa.”
(…)
„Shakalaka, fata asta e belea,
vreau să vii cu mine în Punta Cana sau Belize,
ia bani de la mami și plecăm în Caraibe.
(…)
Sângele îmi fierbe că e de latino vero,
mamasita, que bonita, dame, dame tu cosita.”
(in trad. Mami, ce drăguță, dă-mi, dă-mi chestia ta micuță)
Sunt versurile piesei „Mamacita”, lansată de „Frații Velea”, copiii de 9 și 11 ani ai lui Alex Velea și Antonia. Cei doi copii se numesc Dominic și Akim și sunt minori. S-au lansat recent în muzică sub numele „Frații Velea”, pe canalul lor de YouTube. În urmă cu aproximativ o lună, au lansat prima piesă, „Te iubesc”, marcând debutul lor în industria muzicală.
Potrivit creditelor publicate pe YouTube, versurile piesei „Mamacita” sunt semnate de Akim Velea, Dominic Velea și Bote, muzica este realizată de Akim Velea, Dominic Velea, Bote și Florin Buzea (Bonny), iar producția îi aparține lui Florin Buzea (Bonny).
Reacțiile după lansare au venit imediat, pe YouTube și pe Facebook , precum și la postarea în care Alex Velea a promovat piesa.
Printre reacțiile din online se numără comentarii precum:
- „Am luat-o razna cu totul. Ce versuri sunt astea pt niște copii (…) Asta e modelul pe care îl propunem noilor generații?”
- „La vârsta voastră singurul club în care ar trebui să fiți e ăla de lectură”
- „Ca părinte, cu toată sinceritatea, mi-ar fi rușine cu așa ceva”
Sunt și mesaje mai dure: „Promovarea unor copii în astfel de contexte ar trebui reglementată mult mai strict și interzisă”, alături de reacții precum „Sunt niște copii totuși! În ce lume trăim!” și „Oribil, grotesc, vulgar! Minorii expuși unor asemenea situații…”.
„E genul de replică pe care o auzi peste tot, dar când o auzi spusă de un copil…”
Printre cei care au reacționat public se numără și Andreea Raicu, care a criticat mesajul transmis de piesă. Într-un mesaj publicat pe Facebook , aceasta spune că melodia „nu a șocat-o, dar a întristat-o”, tocmai pentru că astfel de formulări au devenit „frecvente și sunt rareori puse sub semnul întrebării”. Postarea sa a strâns peste 10.000 de reacții, sute de comentarii și distribuiri.
„Am ascultat astăzi piesa “Mamacita”, lansată de Frații Velea în care se vorbește despre o fetiță de 8 ani și spun, la un moment dat, ceva de genul „mă duc să o fac a mea”. Și recunosc ca m-a întristat. Nu m-a șocat, ci m-a durut mai degrabă cât de normal pare.”
Ea spune că astfel de replici, odată rostite de copii, capătă o altă semnificație: „E genul de replică pe care o auzi peste tot: în piese, în glume, între oameni și nici nu te mai oprești asupra ei. Dar când o auzi spusă de un copil, despre o fetiță, începe să deranjeze.”
Raicu atrage atenția asupra mesajului transmis despre relații și despre modul în care sunt privite fetele: „Pentru că, dincolo de inocență, e acolo un mesaj pe care îl învățăm foarte devreme: că o fată poate fi „a cuiva”, că poate fi cucerită, luată, revendicată.”
În același mesaj, aceasta spune că problema nu ține de copii, ci de mediul în care cresc: „Nu e despre copil, el doar repetă ce vede și ce aude, dar e despre noi, despre cultura în care creștem. La 8 ani, un copil nu ar trebui să reproducă dinamici de seducție sau de posesie.”
„Unde s-a ajuns?!”
Printre cei care au reacționat se numără și Dan Amariei, solistul trupei OCS, care a criticat piesa într-o postare pe Facebook .
Acesta s-a declarat surprins de existența melodiei și a reacționat față de mesajul transmis de copii: „wtf.. nu știam de piesa asta (bine, nu știu de multe), dar, băi oameni buni, noi nu mai suntem normali la cap?! copii de 7-8 ani vorbind despre cum se duc ei «s-o facă pe aia mică»… băi nene, ce ați mâncat? unde s-a ajuns?! în ce Dumnezeu de lume am ajuns să trăim?”.
Psiholog: „Responsabilitatea aparține adulților, nu copiilor”
Psihologul Yolanda Crețescu, psiholog clinician, psihoterapeut adlerian și președinta Asociației Happy Minds, a explicat pentru HotNews că situația trebuie analizată prin separarea responsabilității adulților de nevoile copiilor implicați și ale publicului tânăr.
Aceasta spune că decizia de a expune copiii într-un astfel de context aparține adulților și poate fi interpretată ca o încercare de a folosi un limbaj apropiat de cel al adolescenților, dar atrage atenția că nevoile copiilor sunt diferite.
„Haideți să ne uităm la decizia adulților vs. nevoia copiilor de protecție. Ceea ce fac adulții (părinții-artiști, producătorii) este o alegere conștientă de a-și expune copiii unui conținut matur. Această decizie poate fi înțeleasă ca un exercițiu de curaj în a folosi limbajul colocvial suburban – acel registru pe care adolescenții îl folosesc deja între ei, dar pe care adulții îl cenzurează de obicei”, spune Yolanda Crețescu.
În același timp, ea atrage atenția că expunerea publică vine cu riscuri pe care copiii nu le pot gestiona emoțional.
„Însă, ceea ce copiii au nevoie este cu totul altceva: să fie feriți de expunerea publică masivă și de hate-ul care inevitabil urmează. Indiferent de justificări, doi copii de 9 și 11 ani nu pot procesa emoțional valul de critici, ironii și judecăți morale care coboară asupra lor. Sentimentul de inferioritate se cronicizează când copilul e expus repetat eșecului social – iar aici eșecul nu e al lor, ci al adulților din jur.”
„Limbajul provocator pentru ei e un pașaport spre lumea adulților”
Crețescu explică și de ce copiii pot fi atrași de un astfel de limbaj, fără ca acest lucru să însemne că înțeleg conținutul în sine.
„Copiii (mai ales preadolescenții) au un un scop final imaginar – de a deveni mari, importanți, maturi. Limbajul provocator, versurile despre club, atracție, bani și călătorii exotice reprezintă pentru ei un pașaport spre lumea adulților – imită ceea ce percep ca fiind «cool», dorit, puternic, o insignă de apartenență – în cultura actuală acest limbaj e codul grupului. Folosindu-l, copilul simte că nu e exclus și poate fi privit ca un antidot la inferioritatea vârstei – când ești mic și controlat, să cânți despre «dame tu cosita» și «sângele îmi fierbe» creează iluzia că ai acces la o viață intensă, adultă.”
Yolanda Crețescu, psiholog FOTO Facebook Yolanda Crețescu „Să direcționăm critica unde trebuie”
Ea a subliniat că, în general, „copiii nu au apetență pentru conținutul sexual explicit ca atare, ci pentru statutul și puterea pe care acest limbaj le semnifică în imaginarul lor social”.
„Problema e că niște adulți au decis ca propriii copii să devină ambasadorii acestui limbaj în spațiul public, asumându-și riscul hate-ului în locul lor. Din punctul meu de vedere, curajul autentic nu înseamnă să-ți expui copilul furtunii, ci să îl înveți cum să construiască o furtună împreună cu tine – pe măsură ce crește”, continuă ea/
Totodată, psihologul subliniază că responsabilitatea trebuie să rămână la nivelul adulților implicați în producție și promovare: „Să direcționăm critica acolo unde trebuie: către părinți, producători, casele de discuri, platforme. Ei sunt cei care au puterea de a filtra, de a alege teme adecvate vârstei, de a proteja.”
