Pe 7 mai, la Vatican va începe conclavul pentru alegerea unui succesor al Papei Francisc.„Adevărul” a realizat un interviu exclusiv cu teologul italo-american Massimo Faggioli, unul dintre cei mai reputați experți în papalitate.

Pe parcursul interviului, acesta a vorbit despre cât de diferit va fi acest conclav față de precedentele, dacă va fi mai multă diversitate decât sinodalitate la conclav, despre ce tip de papă are nevoie Vaticanul, dar și dacă am putea asista la o revenire a papalității în Europa. Massimo Faggioli predă la Universitatea Villanova din Pennsylvania.

Doctor în Teologie, Massimo Faggioli a fost în 2014 directorul fondatorul al Institutului pentru Catolicism și Cetățenie de la University of St. Thomas in St. Paul (Minnesota), fiind de asemenea președinte co-fondator (2012–2017) al grupului de studiu “Vatican II Studies” pentru Academia Americană a Religiei.

Un grup de 135 de cardinali, cunoscut sub numele de Colegiul Cardinalilor, urmează să îl aleagă pe noul Papă. Pe 7 mai, cardinalii vor lua parte la o liturghie solemnă la Bazilica Sfântul Petru, după care cei care au maximum 80 de ani se vor aduna în Capela Sixtină pentru votul secret.

„Extra omnes” („Să iasă afară toți”) - este formula istorică în limba latină ce marchează închiderea Capelei Sixtine, și va fi pronunțată de maestrul celebrărilor liturgice pontificale, miercuri 7 mai a.c. Aceasta este ziua de începere a Conclavului. Cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani, înainte de ziua decesului pontifului, vor fi izolați de restul lumii, în interiorul Capelei Sixtine, până la fumul alb și „Habemus Papam”, cealaltă celebră formulă în limba latină pronunțată din balconul bazilicii Sfântul Petru, de către cardinalul protodiacon, pentru a anunța lumii alegerea noului papă.

Adevărul: Cât de diferit va fi acest Conclav de cele anterioare?

Massimo Faggioli: Ei bine, este diferit, în primul rând, pentru că este conclavul cu cel mai mare număr de cardinali din colegiul care sunt electori. Este mult, mult mai mare și mult mai divers în ceea ce privește naționalitățile lor, dar și trecutul lor, carierele lor sunt foarte diferite. Astfel, Papa Francisc a deschis cu adevărat biserica la dimensiunea sa globală, iar acest lucru a fost foarte vizibil în numirile de cardinali pe care le-a făcut.

Așa că acest conclav este mai complicat de înțeles din punct de vedere politic, cred, pentru că sunt cardinali care vin cu sensibilități foarte diferite, cu așteptări diferite, chiar dacă marea lor majoritate a fost creată de Papa Francisc. Deci acesta este primul motiv. Iar al doilea este că, în comparație cu conclavele din ultimii 50-60 de ani, acum există o situație internațională care este mult mai puțin clară, mai nesigură, pentru că nu știm încotro se îndreaptă Statele Unite, dacă va fi o democrație aliată cu Europa, Uniunea Europeană, NATO, sau nu, sau dacă este o Americă diferită care merge într-o direcție diferită.

Asta schimbă puțin perspectivele Vaticanului asupra lumii. Deci mai sunt și alte lucruri, dar cred că acestea două sunt, în opinia mea, cele mai importante.

Va exista mai multă diversitate decât sinodalitate la conclavul din 7 mai?

Este o întrebare foarte bună. Nu știm încă cât de mult sinodalitatea va juca un rol în discuții, pentru că unii dintre ei au fost foarte activi în tot acest proces, iar alții mai puțin activi, sau alții nu au fost foarte mulțumiți de sinodalitate. Cu siguranță, este conclavul care are loc după procesul sinodal, care a fost un proces lung. Deci cred că unele probleme au apărut, cel puțin în ochii unor cardinali, din cauza procesului sinodal.

Și este foarte greu să pretinzi că aceste probleme nu există. Așa că este o întrebare bună. Este un conclav post-sinodal, iar acest lucru ar putea însemna ceva în ceea ce privește candidatul care este ales, de asemenea, pe baza a ceea ce a spus, a ceea ce a făcut cu privire la sinodalitate.

De ce fel de papă are nevoie de fapt Vaticanul, în opinia dumneavoastră?

Aceasta este o întrebare foarte dificilă. Adică, în primul rând, a devenit mai dificil să păstrăm Biserica Catolică unită la nivel universal, pentru că acum este foarte diversă și, prin urmare, există culturi catolice foarte diferite, așteptări diferite, de exemplu, cu privire la rolul femeilor în Biserică, cu privire la problemele de justiție socială.

Prin urmare, el trebuie să fie un interpret al Bisericii Catolice globale, care este acum mult mai puțin dominată de Vatican, mai puțin dominată de Europa. Acesta este cel mai important lucru, pe lângă alte considerente, cum ar fi un papă ca Francisc, un papă carismatic, care este un administrator. Toate aceste lucruri sunt importante, dar cred că marea diversitate din cadrul Bisericii este ceva ce papa trebuie să interpreteze într-un anumit fel.

„Unele țări din Europa de Vest au nevoie de un nou efort de evanghelizare”

Cardinalii africani formează un bloc semnificativ de voturi în conclav. Cât de important va fi rolul lor în alegerea viitorului papă?

Ei bine, va fi important, pentru că am văzut în ultimii câțiva ani că Biserica africană a devenit mai asertivă, mai încrezătoare în sine în a spune lucruri atunci când nu este de acord.Așa că mă aștept ca acest lucru să se întâmple și în conclav. Nu știu dacă pot construi o alianță cu alte grupuri, deoarece Biserica africană este foarte progresistă în termeni liberali în anumite chestiuni. Este, de asemenea, foarte reticentă cu privire la alte probleme liberale, astfel încât este dificil să o încadrăm ideologic ca aliată cu unul sau altul, să spunem, partide.Este, de asemenea, foarte divers, deoarece aveți africani care sunt, adică, cardinali din Africa care sunt albi, cum ar fi din Africa de Nord, din Africa de Sud, aveți cardinali subsaharieni care sunt africani negri, nu? Și astfel ei tind să vadă lucrurile în moduri ușor diferite.

Care sunt cardinalii favoriți, în opinia dumneavoastră, pentru a fi următorul papă?

Nu vă pot da nume, serios. Eu nu fac asta. În mod clar, există, vreau să spun, am văzut în aceste ultime zile câteva liste. Cred că ei sunt cei care se află probabil în frunte. Conclavele sunt întotdeauna pline de surprize, așa că s-ar putea întâmpla din nou. Se va întâmpla mai ales dacă grupul de cardinali numiți de Francisc se va împărți în grupuri diferite. Asta ar putea duce la un alt tip de surpriză.

Așa că întreaga întrebare este dacă majoritatea cardinalilor numiți de Francisc rămân împreună, adică în jurul unui singur nume. Aceasta este întrebarea.

Ar putea declinul în creștere al credinței în Occident să influențeze alegerile?

Eu cred că da. Adică, cardinalii sunt foarte conștienți de faptul că unele țări din Europa de Vest au nevoie de un nou efort de evanghelizare. Acest lucru este foarte clar. Așa că papa trebuie să fie acum un administrator, dar și un evanghelizator, o față convingătoare a credinței catolice. Asta este sigur. Așadar, nu mai există nicio îndoială că zona din lume care are nevoie de mai mult efort misionar este probabil Europa, mai mult decât Africa sau America.

Cât de posibilă este întoarcerea papalității în Europa?

Este posibilă. Este foarte posibil. Într-un anumit sens, Papa Francisc a fost pe jumătate european. Adică, din punct de vedere cultural a fost pe jumătate italian. Dar aveți dreptate. Ar fi diferit să avem pe cineva care s-a născut în Europa și este un cardinal episcop din Europa. Este posibil. Există, de asemenea, unii europeni care au petrecut mult timp în afara Europei sau la marginea Europei. Deci totul depinde, pentru că Europa ar putea însemna Italia, ar putea însemna Europa de Vest, ar putea fi Europa de Est.Cred că acum sunt diferite tipuri de Europa.