Expert in programe anti-racheta: NATO are o problema cu rachetele Rusiei si trebuie sa gaseasca o solutie la zonele A2/AD unde Rusia controleaza spatiul aerian chiar si peste teritoriul aliat. NATO trebuie sa recunoasca faptul ca are o probleme si cu rachetele Rusiei, asa cum a recunoscut oficial in 2016, la summitul de la Varsovia, ca Rusia e o problema, a apreciat profesorul Thomas Karako, director in cadrul Centrului pentru Studii Internationale si Strategice de la Washington. Karako sustine ca tarile NATO trebuie sa continue cu implementarea de sisteme impotriva rachetelor balistice, dar sa mute accentul catre o aparare integrata anti-aeriana si anti-racheta (Integrated Air and Missile Defence). In plus, NATO trebuie caute solutii sa contracareze zonele A2/AD (Anti Access/Area Denial) unde Rusia a adus sisteme antiaeriene si echipamente militare pentru a controla spatiul aerian, zone ce se suprapun peste teritoriul unora dintre tarile aliate din Europa.

Intr-o prezentare facuta in cadrul Adunarii Parlamentare NATO desfasurata la Bucuresti, Thomas Karako, profesor si director pentru Proiecte de aparare anti-racheta din cadrul Centrului pentru Studii Internationale si Strategice de la Washington, a apreciat ca NATO trebuie sa recunoasca faptul ca are o problema cu rachetele Rusiei, iar programele de aparare anti-rachete balistice ar trebui sa se indrepte spre un tip de aparare integrata anti-aeriana si anti-racheta.

"NATO a recunoscut, in urma summitului de la Varsovia din 2016, ca exista are o problema cu Rusia, insa cred ca a venit momentul sa recunoasca acum ca are o problema si cu rachetele rusesti", a spus Karako.

"Tarile aliate trebuie sa-si mentina cursul pentru sporirea apararii impotriva rachetelor balistice, insa accentul ar trebui sa se mute si spre o aparare integrata anti-aeriana si anti-racheta (IAMD - Integrated Air-Missile Defence)", a spus Karako.

Potrivit profesorului american, azi atat rachetele Nord Coreene, cat si cele din Iran pot fi o amenintare pentru statele membre, iar o politica de aparare aeriana integrata, care combina elemente ofensive cu cele defensive pentru a elimina amenintarile, e cea mai buna solutie.

Karako a apreciat ca Romania face pasi inainte prin achizitionarea de sisteme de aparare aeriana Patriot, mai puternice si interoperabile, dar si prin faptul ca si-a aratat interesul si pentru sistemele de rachete sol-sol HIMARS.

Aliatii trebuie sa caute solutii pentru a elimina cat mai mult dintre punctele slabe, elementele vulnerabile care pot pune in pericol sistemele de aparare anti-aeriana si anti-racheta. Karako a dat ca exemplu incidentul din 9 iunie cand o drona Nord Coreeana s-a prabusit in Coreea de Sud, iar la bordul sau au fost gasite imagini cu sistemul de aparare anti-aerian american THAAD. "Ce s-ar fi intamplat daca acea mica dron era inarmata cu explozibili si ar fi tinti radarul THAAD sau alte elemente ale scutului? Astfel de vulnerabilitati regasim in multe componente si zone unde alianta este prezenta", a spus profesorul american.

O alta vulnerabilitate pe care statele membre ar trebui sa gaseasca solutii eficiente de contracarare sunt rachetele de croaziera, din ce in ce mai performante, care zboara la altitudini foarte mici si care pot ocoli zone supervizate de radar.

In opinia sa, profesorul american Karako sustine ca Statele Unite si restul aliatilor din NATO trebuie sa ia masuri pentru a contracara amenintarile regionale iminente, cum ar fi spatiile unde Rusia a instalat sisteme si echipamente menite sa controleze spatiul aerian.

"Aceste zone A2/AD (Anti Access/Area Denial) patrund puternic si peste teritoriul aliat si impreuna cu posibilitatea lansarii unor atacuri precise cu rachete formeaza un factor care inhiba orice plan de aparare si descurajare", a spus Karako.

Distribuie Distribuie Comentarii