Voinea (BNR): Riscurile asupra stabilității financiare din România au crescut ca număr și intensitate în ultimele 6 luni
România are o situație macroeconomică solidă, însă riscurile asupra stabilității financiare au crescut, atât ca număr, cât și ca intensitate în ultimele șase luni, unele dintre acestea începând să se manifeste, a declarat, joi, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Liviu Voinea, la prezentarea Raportului asupra stabilității financiare.
"Stabilitatea financiară s-a menținut robustă, dar riscurile au crescut, atât ca număr, cât și ca intensitate. Din octombrie anul trecut până în prezent, au apărut două riscuri sistemice noi. Unul intern și de o intensitate maximă, și anume cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, iar celălalt extern și de intensitate ridicată — riscul privind posibila ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană", a explicat Voinea.
Potrivit acestuia, riscul sistemic intern nu se referă doar la Legea dării în plată, ci la suita de inițiative legislative care își propun să intervină retroactiv în contractele de credit și care afectează stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ, cu impact asupra stabilității financiare.
În plus, două dintre riscurile din raportul precedent sunt în prezent în creștere și, practic, ele s-au și materializat.
"Primul vizează revenirea pe plan intern la politici fiscale prociclice, materializat parțial prin adoptarea bugetului pe anul 2016, revenind la discuția despre inversarea consolidării fiscale, cu implicații asupra sustenabilității deficitului bugetar și în anul următor", a precizat Voinea.
Conform acestuia, în 2010 — 2015, România a parcurs un proces greoi de consolidare fiscală, în care mai multe guverne, cu măsuri diferite, au mers în aceeași direcție, de reducere a deficitelor de la an la an.
"Chiar s-a atins obiectivul bugetar pe termen mediu în avans, adică deficit structural de 1%. Însă, în 2016, deficitul bugetar în termeni cash, practic se dublează. Pe termeni ESA, contabilitatea de angajament a UE se triplează. Acestea sunt datele", a subliniat viceguvernatorul BNR.
El a reamintit faptul că încă din raportul din octombrie 2015 a avertizat că "dacă mergem pe un deficit de 3% din PIB, pe termen mediu, ceea ce înseamnă nu mai mult de trei ani, datoria publică va depăși pragul de alertă, și, în acel moment, riscul de recesiune depășește 50%". Pentru 2017, în absența altor măsuri fiscal-bugetare, deficitul bugetar, pe calculele CE, va fi de 3,8%, de va apropia chiar și de 4%, a mai spus Voinea.
Un alt risc ce a început, deja, să se materializeze este și cel privind divergența politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, având în vedere că Rezerva Federală a dat drumul la ciclul de creștere a dobânzilor. În acest context, Voinea a precizat că incertitudinea ridicată la nivel extern nu trebuie agravată de vulnerabilități pe plan intern.
"Avem și un risc sistemic în scădere, respectiv riscul asociat creditelor în valută. Acesta este în scădere, întrucât creditele în lei au devenit majoritare în structura stocului de credite", a adăugat oficialul BNR.
Totodată, Voinea a menționat și o serie de aspecte pozitive cuprinse în raport și anume faptul că BNR a rambursat în totalitate împrumutul primit în anul 2009 de la FMI, sectorul bancar a continuat să se consolideze, iar riscul de contagiune s-a redus, stocul de credite în lei a devenit majoritar, iar accesul populației la credite pentru achiziția unei locuințe s-a îmbunătățit, dar riscă să se reducă din cauza recentelor inițiative legislative. De asemenea, disciplina la plată s-a îmbunătățit, dar rămâne o vulnerabilitate importantă pentru sectorul companiilor.
AGERPRES/(AS — autor: Ana — Maria Vasile, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
