„La taxa pe stâlp, noi, când am făcut calculul, am prevăzut-o în buget la 488 de milioane de lei, dar calculul nostru arată 1,5 miliarde de lei. Noi atât am estimat. Numai că trebuie să fie de acord şi partenerii noştri internaţionali - Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Ei au avut un alt calcul. Noi am calculat, plecând de la totalul construcţiilor aflate în bilanţurile companiilor, impozitul de 1,5 minus ce se impozitează deja şi aşa ne-a dat suma respectivă. Oricum, acest impozit este deductibil din impozitul pe profit şi rămâne un miliard şi jumătate (de lei - n. r.), cam atât am estimat, dar în buget este trecut jumătate de miliard. De ce? Pentru că FMI a spus, după părerea mea corect, deşi la vremea respectivă am avut dispute pe această temă, au spus: «Voi nu colectaţi 100% oricum din nicio taxă. Asta este o taxă nouă, deci riscul de necolectare este mai mare. Noi considerăm că veţi colecta cam o treime din estimarea voastr㻓, a explicat Voinea.

El a precizat că impozitul pe construcţiile speciale se colectează de două ori pe an, prima colectare fiind pe 25 mai.

„Acesta (impozitul - n.r.) se colectează de două ori pe an, prima dată pe 25 mai. Haideţi să vedem pe 25 mai cât se colectează şi, dacă va fi cazul, la rectificare vom avea o rectificare pozitivă. Dar e mai bine să ai un pic de spaţiu în buget decât să fii la limită şi să reintri în procedură de deficit excesiv“, a subliniat Liviu Voinea.

Numai că Fondul Proprietatea anunţa în decembrie, prin vocea lui Greg Konieczny – managerul său – că statul va colecta între 700 şi 900 de milioane de lei numai de la companiile din portofoliul său. Spre exemplu, Nuclearelectrica a anunţat că doar contribuţia sa va fi de 102 milioane de lei. De asemenea, Hidroelectrica anunţa prin vocea lui Remus Borza, pe atunci preşedinte al Consiliului de Supraveghere, că impactul asupra societăţii va fi de 40 de milioane de euro, ceea ce înseamnă peste 160 de milioane de lei. De asemenea, mari cotizanţi vor fi companiile de distribuţie şi transport, atât în domeniul gazelor cât şi a electricităţii. În fine, Petrom va avea serios de cotizat, deoarece taxa se va impune şi pe sondele şi conductele companiei. Petrom va plăti, de altfel, 60% din întreaga sumă colectată din taxa pe construcţiile speciale, potrivit unor surse din piaţa de energie.

Investitorii din domeniul eolian vor avea şi ei de cotizat cu 37,5 milioane de euro, echivalentul a peste 150 de milioane de lei. Dar taxa va afecta şi infrastructura telecom, estimările fiind pentru colectarea a circa 70 de milioane de lei.

La toate acestea se vor adăuga taxele pe infrastructura feroviară şi cele pe infrastructura rutieră. De altfel, Consiliul Fiscal aprecia încă din decembrie că din această taxă se vor strânge 1,5 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât estimarea Guvernului, potrivit unor surse citate de Mediafax.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Dan Manolescu a declarat, recent, că normele de aplicare pentru „taxa pe stâlp“ vor fi aprobate numai după ce Parlamentul va adopta Ordonanţa 102/2013, cu corecţiile necesare reieşite din discuţiile cu mediul de afaceri, cel mai târziu în luna aprilie.

„După discuţiile cu mediul de afaceri, s-a simţit nevoia ca anumite corecţii să se facă pe textul ordonanţei, în sensul că în lege poate ar trebui stabilite anumite criterii privind activele care sunt supuse impozitării“, a precizat Dan Manolescu.

El susţine că actul normativ ar putea apărea cel mai târziu în aprilie. Cu toate acestea, consultanţii fiscali susţin că proprietarii de clădiri vizate de stat trebuia să depună declaraţiile de înregistrare ca plătitor al impozitului până pe 30 ianuarie 2014. Declaraţiile privind impozitul pe construcţii vor trebui depuse pe 25 mai, iar impozitul efectiv plătit în două tranşe egale, pe 25 mai şi 25 septembrie.

Impozitul pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora. Impozitul pe construcţii speciale vizează numai persoanele juridice şi se va aplica pentru reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii. Măsura vizează companii care deţin astfel de construcţii, precum E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz sau Romgaz.

Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantaţiile pomicole şi viticole, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum şi clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii