„Vrei să ne duci în junk?”/Rareș Bogdan: Modelul economic al lui Bolojan, o „rețetă toxică” ce duce la dezastru
Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan lansează un atac virulent la adresa fostului premier Ilie Bolojan, acuzându-l de un „dezastru economic” pe care susține că „putea fi evitat”. Bogdan califică modelul economic implementat de Bolojan drept o „rețetă toxică”, argumentând că majorarea taxelor și măsurile de austeritate au avut un impact direct negativ asupra cetățenilor și mediului de afaceri, în loc să aducă reforma promisă a statului.
Rareș Bogdan, inclus de unii în lista „puciștilor” din PNL, critică ferm strategia economică atribuită lui Ilie Bolojan, indicând că aceasta a dus la scumpirea alimentelor de bază și a medicamentelor prin creșterea TVA-ului, a afectat persoanele în vârstă prin taxarea pensiilor și a lovit direct în buzunarele românilor prin majorarea accizelor și a taxelor pe proprietăți imobiliare.
Într-o postare pe rețelele sociale, eurodeputatul subliniază nemulțumirea crescândă din rândul populației și al antreprenorilor, care, inițial, ar fi susținut ideea austerității pentru reducerea deficitului. Această viziune, însă, s-a dovedit a fi dezamăgitoare, conform lui Bogdan.
Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz. Îți arăt ceva, Ilie: 3 țări care au refuzat logica taxelor mari și au ales relaxarea fiscală, au tăiat risipa și au redus deficitul prin creștere economică. Irlanda (la datorie publică peste 100% din PIB și deficit de aproape 9%, a redus imbozitul pe profit, a relaxat taxarea muncii, a tăiat cheltuielile inutile. Economia a explodat), SUA lui Reagan (a tăiat masiv taxe, și chiar dacă la început încasările contabile au căzut, a urmat cea mai lungă perioadă de creștere), Estonia (cotă unică mică, zero impozit pe profitul reinvestit, digitalizare, desființarea agențiilor inutile, iar țara a devenit o forță regională).
– Rareș Bogdan
Rareș Bogdan reproșează lipsa consultării cu economiști reali, capabili să ofere soluții viabile în fața unei crize economice, în loc să se bazeze pe o abordare matematică simplistă a creșterii taxelor, pe care o consideră o „scurtătură a leneșilor” ce riscă să blocheze motorul economic. Europarlamentarul avertizează că austeritatea fiscală, aplicată pe spatele sectorului privat și al cetățenilor, conduce la prăpastie, citând exemple istorice recente.
O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie. 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a prăbușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea economică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperinflație, sărăcie, colaps. Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar. Existau – și încă există!! –alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale record la încasarea TVA și prinderea marilor evazioniști (Portul Constanța, vămile), finanțarea investițiilor mari, sparte în loturi, din bani europeni, cu condiții pentru IMM-uri românești – există un întreg capitol al UE, dar trebuie citit mai mult decât titlul, digitalizarea pe bune a ANAF.
– Rareș Bogdan
Eurodeputatul PNL compară situația actuală a României cu cea a Argentinei, avertizând asupra consecințelor nerespectării reducerii cheltuielilor administrative și a combaterii evaziunii fiscale, în detrimentul supraimpozitării sectorului privat. El își exprimă uimirea față de „o poveste halucinantă” care circulă în mediile economice, conform căreia agravarea situației ar putea duce la noi taxe, în ciuda presiunii continue a deficitului bugetar, a dobânzilor ridicate și a riscului de retrogradare de către agențiile de rating și Comisia Europeană.
De ce seamănă Argentina cu România? Pentru că arată ce urmează când statul nu reduce cheltuielile administrative aberante și nu combate evaziunea, crezând că sectorul privat are rezerve infinite și trebuie taxat. Fiind singurul motor care produce bani… Culmea culmilor este că aud în medii economice o poveste halucinantă. Că deoarece situația se înrăutățește, probabil urmează noi taxe. Poftim?? Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?
– Rareș Bogdan
Explorează subiectele:
