Washingtonul ar fi oferit Teheranului 20 de miliarde de dolari în active iraniene înghețate în schimbul uraniului îmbogățit

Washingtonul ar fi propus Teheranului deblocarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari din active iraniene înghețate, în schimbul transferului sau gestionării uraniului îmbogățit, potrivit unor surse citate de Axios.

Statele Unite și Iranul discută în prezent un plan ce se întinde pe trei pagini privind încetarea conflictului, care ar include un mecanism de schimb între activele financiare iraniene blocate și stocurile de uraniu îmbogățit ale Teheranului.

Potrivit surselor Axios, negocierile pe această formulă au loc de mai mult timp, însă pozițiile părților s-ar fi apropiat în ultimele zile. Anterior, Washingtonul luase în calcul deblocarea a circa 6 miliarde de dolari, destinate achizițiilor de alimente, medicamente și bunuri umanitare. Iranul solicitase însă aproximativ 27 de miliarde de dolari.

Una dintre surse afirmă că actuala propunere de 20 de miliarde de dolari provine de la partea americană. Un alt interlocutor citat de publicație susține însă că ideea schimbului de active contra uraniu reprezintă doar „una dintre numeroasele opțiuni” aflate pe masă.

În fazele anterioare ale discuțiilor, Washingtonul a cerut ca întregul material nuclear iranian să fie transferat către Statele Unite. Teheranul a refuzat această variantă, acceptând doar diluarea și reducerea nivelului de îmbogățire pe teritoriul propriu.

Compromisul aflat acum în analiză ar presupune ca o parte din uraniul puternic îmbogățit să fie transferată într-o țară terță, în timp ce restul ar urma să fie diluat în Iran, sub supraveghere internațională.

De asemenea, planul include un posibil moratoriu voluntar privind îmbogățirea uraniului. În acest cadru, Iranului i s-ar permite temporar continuarea cercetării nucleare și producerea de izotopi medicali, exclusiv în facilități de la suprafață.

Statele Unite au solicitat un moratoriu de 20 de ani, în timp ce Iranul a propus o perioadă de cinci ani. Diferențele dintre cele două poziții rămân în continuare în discuție, prin intermediul mediatorilor.

Documentul face referire și la Strâmtoarea Ormuz, însă fără detalii clare privind conținutul acestei secțiuni. Potrivit surselor, există în continuare divergențe semnificative pe acest subiect. Nu este clar nici dacă planul include aspecte legate de programul de rachete balistice al Iranului sau de sprijinul acordat unor grupări regionale aliate Teheranului.

Președintele american Donald Trump a declarat recent că negocierile dintre cele două părți ar putea continua cu o a doua rundă pe 18–19 aprilie. Potrivit Axios, această întâlnire ar urma să aibă loc la Islamabad, pe 19 aprilie.

Prima rundă de discuții între delegațiile Washingtonului și Teheranului a avut loc în perioada 11–12 aprilie și s-a încheiat fără un rezultat concret.

Trump a promis că Israelul nu va mai bombarda Libanul - pentru că SUA le-au INTERZIS să facă acest lucru

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Israelul nu va mai efectua lovituri aeriene asupra Libanului, afirmând că Statele Unite au „interzis” astfel de acțiuni.

Mesajul a fost publicat de Trump pe platforma Truth Social, în contextul tensiunilor regionale legate de Iran. El a precizat că încetarea focului în Liban nu va face parte dintr-un eventual acord între Washington și Teheran.

Potrivit liderului american, Statele Unite vor aborda separat relația cu Libanul și situația grupării Hezbollah. „Israelul nu va mai bombarda Libanul — SUA i-au interzis acest lucru”, a scris Trump, adăugând: „Destul”.

Declarațiile vin după ce, anterior, Trump a anunțat că Israelul și Libanul ar fi convenit asupra unei încetări a focului pentru 10 zile. Înaintea acestui anunț, reprezentanți ai celor două state au purtat primele discuții directe după mai bine de trei decenii. La scurt timp, autoritățile libaneze au acuzat Israelul de încălcarea armistițiului.

Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, de la începutul lunii martie, peste 2.000 de persoane au fost ucise în urma bombardamentelor și a unei incursiuni terestre a armatei israeliene, iar peste un milion de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele. Israelul afirmă că acțiunile sale vizează eliminarea organizației Hezbollah.