Zăcământul de gaz de la Groningen, cel mai mare din Europa, ar trebui închis din cauza cutremurelor pe care le provoacă
Şefa demisionară a companiei Shell Olanda a declarat că autorităţile ar trebui să închidă încă din acest an câmpul gazifer de la Groningen, cel mai mare din Europa, din cauza riscurilor seismice, chiar dacă există o incertitudine a aprovizionării cu energie ca urmare a războiului din Ucraina, relatează site-ul de informaţii financiare boursorama.com, citată de News.ro
Zăcământul de la Groningen este exploatat din 1963, dar de mai bine de 20 de ani populaţia din regiune simte cutremure din ce în ce mai puternice din cauza pungilor de vid formate în timpul extracţiei de gaz.
„Acest câmp trebuie închis. Poate fi şi trebuie să fie închis”, a declarat Marjan van Loon, duminică, la televiziunea WNL. „Părţile implicate cred că acest câmp poate fi închis anul acesta”, a adăugat şefa Shell Olanda, care urmează să demisioneze la sfârşitul lunii.
Câmpul este foarte puţin folosit în prezent tocmai din cauza cutremurelor. Olanda plănuia să închidă definitiv exploatarea în 2022, dar a amânat data, din cauza situaţiei geopolitice apărute după invazia din Ucraina.
„Ar putea fi incomod să punem capăt permanent exploatării, chiar în mijlocul unei crize energetice”, a recunoscut van Loon, ”dar trebuie făcută asta”, a insistat şefa Shell Olanda.
Shell Olanda şi ExxonMobil deţin o participaţie egală în NAM, compania care se ocupă de extragerea gazelor din Groningen de la începutul anilor 1960.
O decizie finală a guvernului cu privire la închiderea definitivă a câmpului este aşteptată în iunie, dar executivul a avertizat că „va depinde de situaţia internaţională”.
O comisie parlamentară a publicat în februarie un raport în care critică guvernul olandez pentru că nu a acţionat în această problemă, afirmând că are obligaţia morală de a remedia situaţia din Groningen, unde multe case au suferit pagube importante.
Preşedinta Shell a dat asigurări că societatea petrolieră va plăti pentru pagubele produse şi va consolida infrastructura din zonă, dar, a adăugat ea, „trebuie să vedem cum se poate face cel mai bine acest lucru şi trebuie să fie bine organizat”.
