Zece propuneri au fost prezentate luni pentru reformarea justiției, limitarea influenței excesive a liderilor din magistratură și întărirea luptei împotriva corupției. Inițiativa vizează consolidarea independenței și responsabilității magistraților, precum și creșterea transparenței în sistemul judiciar.

USR propune zece măsuri pentru reformarea justiției și combaterea corupției FOTO: Lawjure

Printre principalele măsuri se numără asigurarea egalității magistraților în fața legii, reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), continuitatea completurilor de judecată, protecția magistraților care semnalează nereguli, precum și limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi.

„Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni. După desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, cca 10 magistrați în fiecare an”, se arată în comunicatul USR citat de Agerpres .

O altă măsură propusă vizează alegerea membrilor CSM prin vot universal al tuturor magistraților, nu pe categorii de instanțe, și creșterea normei de reprezentare pentru judecători și tribunale, unde activează majoritatea magistraților.

Continuitatea completurilor și protecția magistraților

USR propune întărirea principiului continuității completurilor, eliminând repartizarea dosarelor către magistrați care nu le pot finaliza din motive previzibile (pensionare, transfer) și condiționând delegările, detașările sau promovările de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict definite.

Totodată, se introduce posibilitatea expresă ca magistrații să fie avertizori de integritate.

„Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat”, se arată în comunicat.

Transparență și evaluarea conducerii

Președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Membrii colegiilor de conducere vor fi aleși de adunările generale ale magistraților, iar toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral, sub sancțiunea nulității. Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, iar președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ. Evaluarea activității se va face pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a plângerilor admise pentru tergiversarea procesului.

Limitarea delegărilor și detașărilor

Delegările și detașările vor fi strict reglementate: este interzisă detașarea la CSM, permise doar către alte instituții pentru maximum șase luni, iar delegările succesive pe același post sunt interzise. Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare va fi numit printr-o procedură în trei pași: concurs organizat de o comisie tehnică, aviz CSM și numire de către președinte, cu posibilitatea de refuz motivat.

„Pentru a asigura încrederea publicului în justiție, se propune și efectuarea unui audit independent privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor, cu publicarea concluziilor. Cazurile tot mai dese în care sunt dezvăluite situații de eludare a regulilor de repartizare aleatorie a dosarelor impun o verificare urgentă și obiectivă a acestor aspecte”, transmit cei de la USR.

Prevenirea prescripției și consolidarea independenței procurorilor

USR propune măsuri pentru evitarea prescripției răspunderii penale și a tergiversării proceselor, precum majorarea termenului de prescripție specială și clarificarea regimului infracțiunilor unice cu mai multe acte materiale. În plus, se dorește eliminarea posibilității procurorilor generali și șefilor DNA și DIICOT de a invalida discreționar actele tuturor procurorilor din subordine, protejând astfel independența justiției.

„Concentrarea unei asemenea puteri într-o funcție numită politic este incompatibilă cu independența justiției și poate fi folosită pentru a influența în mod nelegitim unele anchete penale”, se mai arată în comunicat.