Zile decisive pe scena politică: varianta unui premier tehnocrat câștigă teren, dar majoritatea rămâne incertă

La aproape două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile pentru formarea unei noi majorități au intrat în linie dreaptă. Președintele Nicușor Dan a convocat luni partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier. În timp ce scenariul unui premier tehnocrat câștigă teren, politologul George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că adevărata problemă nu este numele viitorului prim-ministru, ci existența unei majorități parlamentare capabile să susțină un guvern într-un context politic și economic tot mai fragil.

Primul semnal politic important venit de la Nicușor Dan după căderea Guvernului a fost excluderea scenariului alegerilor anticipate . Mesajul transmis de la Cotroceni indică faptul că președintele încearcă să forțeze partidele să găsească rapid o majoritate parlamentară funcțională , fără a împinge țara într-o nouă campanie electorală. Analistul politic George Jiglău explică însă că această poziționare trebuie privită mai degrabă ca un instrument de negociere decât ca o garanție absolută.

„Nicușor Dan a exclus scenariul alegerilor anticipate, însă nu cred că această poziționare îi slăbește puterea de negociere. Mai degrabă, a transformat-o într-o premisă a negocierilor și într-o formă de presiune asupra partidelor pentru a găsi rapid o soluție. În realitate, mesajul este adresat în special partidelor din fosta coaliție, care sunt împinse să repare, într-o formulă sau alta, situația creată. Fie toate împreună, fie în combinații diferite, dar tot în interiorul aceluiași grup politic. În plus, excluderea clară a AUR reprezintă o altă premisă importantă a discuției și restrânge opțiunile încă de la început”, a explicat George Jiglău.

Analistul avertizează însă că excluderea anticipatelor depinde direct de capacitatea partidelor de a construi o majoritate în Parlament. În lipsa unui acord politic, scenariul ar putea reveni inevitabil pe masă.

„Din perspectiva președintelui, dacă partidele nu se înțeleg și desemnările pentru funcția de prim-ministru nu reușesc să producă o majoritate funcțională, atunci scenariul anticipatelor nu mai ține doar de voința lui. Devine mai degrabă consecința blocajului politic. De aceea interpretez această excludere a anticipatelor ca pe o intenție politică și un punct de pornire în negocieri, nu ca pe o garanție absolută că ele nu se vor întâmpla. Dacă lucrurile se complică în Parlament și nu se formează majorități stabile, spațiul de manevră al președintelui se îngustează considerabil”, a precizat George Jiglău.

Politologul admite că există interpretări constituționale care ar putea amâna declanșarea alegerilor anticipate, dar consideră că o asemenea soluție nu poate funcționa la nesfârșit.

„Există și interpretarea constituțională potrivit căreia președintele nu ar fi obligat să declanșeze anticipate. Dar, realist vorbind, mă îndoiesc că o asemenea situație ar putea fi evitată la nesfârșit. România nu s-a mai aflat până acum în scenariul în care două propuneri succesive de premier și guvernele aferente să fie respinse sistematic, fără ieșire din blocaj. Nu poți avea la infinit premieri desemnați care nu reușesc să obțină votul Parlamentului și un interimat perpetuu”, a subliniat George Jiglău.

Varianta tehnocrată câștigă teren

În lipsa unui partid dispus să își asume direct funcția de premier, scenariul unui cabinet tehnocrat sau al unui premier independent începe să fie privit tot mai serios. În spațiul public au fost deja vehiculate nume precum Radu Burnete, consilier al președintelui Nicușor Dan, Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționalei a Republicii Moldova, sau Șerban Matei , actual director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României.

Ilie Bolojan dezvăluie care sunt orașele sale de suflet: „Te impregnezi de acest spirit”

„Varianta unui premier tehnocrat este cu siguranță o opțiune reală. De fapt, în acest moment, aproape toate scenariile rămân deschise, cu excepția unui guvern cu AUR, pe care președintele l-a exclus explicit. Varianta tehnică rezolvă doar parțial problema, pentru că mută presiunea de pe persoana premierului, nu și de pe majoritatea parlamentară care trebuie să îl susțină. De aceea contează foarte mult cine este acel tehnocrat și ce agendă propune. S-au vehiculat nume precum Radu Burnete sau Anca Dragu, iar amândoi par destul de apropiați de direcția de reformă și austeritate asociată cu Ilie Bolojan. Poate că există diferențe de ton sau de accent, dar nu cred că ar exista diferențe majore de fond în ceea ce privește disciplina bugetară și raportarea la sectorul public”, a explicat George Jiglău.

PSD încearcă să evite costurile politice

Potrivit analistului, situația cea mai complicată este în interiorul PSD , partid care a contribuit la căderea Guvernului, dar care nu își permite nici să rămână complet în afara puterii.

„PSD poate să refuze o astfel de variantă de premier, dar problema este că partidul se află într-o poziție extrem de vulnerabilă. Miza lor principală a fost înlăturarea lui Bolojan și a guvernului asociat lui, însă de aici înainte nu mai au foarte multe opțiuni strategice. Pot refuza o dată o propunere de premier, dar dacă se ajunge iar la blocaj și la perspectiva anticipatelor, costurile pentru PSD ar putea fi foarte mari”, a explicat George Jiglău.

Profesorul de științe politice consideră că social-democrații încearcă să păstreze accesul la guvernare și la resurse administrative, evitând însă asumarea publică a măsurilor de austeritate care ar urma să fie adoptate.

„În schimb, PNL și gruparea asociată lui Bolojan par să aibă mai puține constrângeri în acest moment. Au adoptat o poziționare destul de pasiv-agresivă: «noi v-am lăsat spațiu, descurcați-vă». PSD însă nu prea are luxul opoziției. În opinia mea, partidul este acum cu mâinile legate și depinde foarte mult de combinația dintre voința președintelui, poziționarea PNL și capacitatea unui eventual tehnocrat de a construi o majoritate”, a spus George Jiglău.

AUR atacă Guvernul în scandalul Oana Gheorghiu–Schwarz Digits: „Ce firmă românească a primit același tratament?”

Marea problemă rămâne formarea unei majorități parlamentare

Dincolo de numele vehiculate pentru funcția de premier, adevărata problemă rămâne construirea unei majorități stabile în Parlament. George Jiglău avertizează că fragilitatea internă din marile partide poate transforma orice viitor executiv într-un guvern vulnerabil încă din prima zi.

„Dincolo de nume, problema esențială rămâne majoritatea parlamentară. Pe asta a insistat și președintele: nu persoana premierului este decisivă, ci majoritatea care îl susține. Totuși, acel premier trebuie să aibă suficientă autoritate încât să poată controla partidele care îl susțin și să mențină disciplina parlamentară. Iar aici apar semne de întrebare, pentru că, în afară de USR și UDMR, nici în PSD, nici în PNL nu pare să existe o disciplină internă complet stabilă”, a declarat George Jiglău.

În opinia sa, chiar dacă un nou Guvern va trece de votul Parlamentului, riscul unei majorități fragile și instabile va continua să planeze asupra întregii construcții politice.

„Tocmai de aceea, chiar dacă se formează o majoritate și un guvern trece de votul Parlamentului, există riscul ca susținerea să fie fragilă și instabilă încă de la început. Una este ce promit partidele în negocierile cu președintele și alta este modul în care votează efectiv în Parlament sau felul în care își negociază interesele interne după aceea. Dincolo de numele vehiculate pentru funcția de premier, adevărata problemă rămâne soliditatea majorității politice care ar trebui să susțină viitorul guvern”, a conchis George Jiglău.