Ziua umilinței. Parada din 9 mai a devenit o demonstrație a slăbiciunii lui Putin

Parada redusă de Ziua Victoriei scoate la iveală vulnerabilitatea profundă a Rusiei în război. În cea mai mare parte a domniei aparent interminabile a lui Vladimir Putin, paradele de Ziua Victoriei au reprezentat o demonstrație grandioasă a forței militare ruse, pusă în scenă cu fast și simbolism imperial.

Anul acesta, însă, procesiunea de la Moscova a transmis un mesaj cu totul diferit: fragilitatea regimului de la Kremlin, scrie The Telegraph.

Rândurile impecabile de soldați ruși care au defilat sub zidurile Kremlinului au păstrat aceeași disciplină rigidă și aceeași estetică a puterii. Dar dincolo de coregrafia militară atent regizată, anxietatea care traversează mașinăria de război a Rusiei a fost imposibil de ascuns.

Motivul este evident. Campania ucraineană de lovituri în adâncul teritoriului rus a devenit atât de eficientă încât nici măcar centrul Moscovei nu mai poate fi considerat sigur în fața dronelor și rachetelor lansate de Kiev.

De fapt, parada a putut avea loc doar după ce Vladimir Putin l-a convins pe Donald Trump să sprijine negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina. Fără această pauză tactică, cel mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse risca să fie perturbat.

Nu este de mirare că liderul rus, vizibil îmbătrânit și tot mai izolat, a părut diminuat în momentul în care a salutat trupele.

În anii precedenți, paradele de 9 Mai îi ofereau lui Putin ocazia de a reaprinde nostalgia statutului de superputere sovietică. Tancuri, lansatoare de rachete și armament strategic traversau Piața Roșie într-un spectacol menit să intimideze adversarii și să reafirme ambițiile Moscovei.

Apogeul acestei demonstrații de forță a venit anul trecut, la marcarea a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Atunci, aproape 200 de tancuri și vehicule blindate au defilat în fața a 29 de lideri internaționali invitați de Kremlin.

La acel moment, Kremlinul avea încă motive să afișeze încredere. Rusia avansa lent, dar vizibil, pe frontul din Ucraina, iar revenirea lui Donald Trump la Casa Albă părea să deschidă calea unei apropieri între Washington și Moscova. Sprijinul financiar american pentru Kiev se diminuase, iar administrația americană transmitea semnale de reconciliere.Douăsprezece luni mai târziu, situația este radical diferită.

Luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani

Ofensiva rusă s-a blocat. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului din Washington, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani.

Mai grav pentru Kremlin, deficitul de personal nu mai afectează doar Ucraina. De la începutul anului, Rusia — confruntată frecvent cu peste 1.000 de victime pe zi — nu mai reușește să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, potrivit serviciilor de informații ucrainene și centrelor occidentale de analiză militară.

Totuși, cea mai serioasă provocare pentru Moscova vine din consolidarea capacităților ucrainene de atac la distanță.

Până recent, Kievul depindea în mare măsură de aliații occidentali pentru a lovi ținte aflate în interiorul Rusiei — sprijin limitat adesea de restricții politice și de lipsa resurselor.

Moscova acuză Ucraina de încălcarea armistițiului prin atacuri în Rusia şi în peninsula Crimeea

„Un nou instrument de presiune asupra lui Putin”

Astăzi, investițiile Ucrainei în propriul program de drone și rachete cu rază lungă încep să producă rezultate vizibile. Cel mai notabil exemplu este FP-5 Flamingo, o rachetă de croazieră capabilă să transporte un focos de peste o tonă pe o distanță de aproape 3.200 de kilometri.

Amploarea operațiunilor a crescut dramatic. Dacă la începutul lui 2024 Ucraina efectua aproximativ 110 lovituri de acest tip, în martie anul trecut numărul lor a depășit 7.300.

Ceea ce odinioară reprezenta o campanie simbolică și sporadică s-a transformat într-o strategie sistematică, menită să afecteze direct infrastructura economică și militară a Rusiei și să împiedice Kremlinul să profite pe deplin de creșterea prețurilor petrolului provocată de conflictul dintre Statele Unite și Iran.

Fostul ministru ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a descris recent această evoluție drept „un nou instrument de presiune asupra lui Putin”, într-un moment în care administrația Trump evită confruntarea directă cu Moscova, iar europenii nu dispun de suficiente pârghii.

Efectul psihologic

Poate cea mai importantă consecință este însă cea psihologică. Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, citate de Financial Times, Vladimir Putin petrece din ce în ce mai mult timp în buncăre subterane, temându-se de vulnerabilitatea infrastructurii de securitate ruse. El și familia sa ar fi redus semnificativ deplasările către reședințele din afara Moscovei.

Această stare de insecuritate explică și tonul modest al paradei din acest an. Chiar și în condițiile armistițiului, autoritățile ruse nu au îndrăznit să expună tehnică militară grea sau sisteme de rachete în Piața Roșie, de teamă că acestea ar putea deveni ținte.

În locul lor, pe ecrane gigantice au fost proiectate imagini cu echipamente militare.

Umilință strategică

Puțini lideri internaționali au acceptat invitația Kremlinului, iar evenimentul a fost redus la doar 45 de minute.

În același timp, Moscova a fost plasată sub un amplu blackout digital. Internetul și comunicațiile au fost restricționate în mare parte din capitală într-o încercare de a reduce precizia dronelor ucrainene — o strategie pe care mulți locuitori au descris-o drept o „cortină digitală de fier”.

De ce Rusia nu are capacitatea să-și protejeze rafinăriile de atacurile ucrainene

Chiar și așa, o dronă a reușit să evite sistemele rusești de apărare S-300 și S-400 și a lovit recent un complex rezidențial de lux aflat la doar câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării.

Vladimir Putin nu este doar un lider autoritar, ci și un maestru al spectacolului politic. De-a lungul carierei sale, el a înțeles importanța imaginii și a demonstrațiilor de forță.

Cu atât mai dureros este mesajul transmis de incapacitatea sa de a organiza parada triumfalistă menită să proiecteze putere și invincibilitate.

Mai mult decât atât, faptul că evenimentul a putut avea loc doar cu acceptul tacit al lui Volodimir Zelenski — adversarul său cel mai înverșunat — reprezintă, pentru Kremlin, o umilință strategică greu de ignorat.

Vladimir Putin se află la putere de 9.770 de zile, dacă este inclus și interludiul său de patru ani în funcția de prim-ministru. Puține dintre acestea par să fi fost la fel de apăsătoare ca ziua de astăzi, conchide The Telegraph.