Rețeaua caschetelor roșii...
„Rețeaua caschetelor roșii
Rezerviști, foști ofițeri și oameni din structuri ajunși în zona prorusă, suveranistă și antioccidentală
În polemica pornită după postarea mea despre eticheta de antisemitism aplicată prea ușor unei critici la adresa Israelului, Iulian Fota a lăsat deoparte acuzația superficială și a pus întrebarea esențială: „Repet, de ce avem rezerviști militari proruși?”
Răspund aici, într-o postare separată, pentru că întrebarea deschide un dosar mult mai mare decât cazul punctual discutat inițial.
Antisemitismul rămâne o temă. Rezerviștii, foștii militari, foștii oameni din servicii și foștii angajați ai instituțiilor de forță ajunși în zona prorusă, antioccidentală, suveranistă sau neolegionară deschid alt dosar. Cele două teme se întâlnesc însă în aceeași zonă politică: antisemitism vechi, nostalgie național-comunistă, admirație pentru Putin, atac la NATO și propagandă suveranistă, toate adunate sub aceeași caschetă.
Am mai răspuns separat unei întrebări foarte directe: „Un ofițer al Armatei Române, fie el și în rezervă, care răspândește narativele Rusiei, țară cu care ne aflăm în război, fie el și hibrid, cum se numește?”
Răspunsul meu rămâne acesta: se numește vector de influență al Rusiei. Iar dacă a purtat uniforma Armatei Române, situația este și mai gravă: jurământul militar nu expiră odată cu trecerea în rezervă. Într-un război hibrid, propaganda este armă, iar cel care o distribuie în favoarea Moscovei lucrează, direct sau indirect, împotriva intereselor României. Altfel spus, trădează.
Întrebarea lui Iulian Fota cere fapte: nume, grade, funcții, trasee publice, rețele politice și probe. Cine sunt rezerviștii și foștii oameni din structuri care au ajuns în zona prorusă sau în infrastructura suveranistă? Ce au spus? Unde au apărut? Pe cine au susținut? Ce narațiuni au distribuit? Ce rețele au alimentat?
Lista este lungă. Lungimea ei arată o problemă veche, dosită ani la rând de statul român: o parte din lumea rezerviștilor și a fostelor cadre a dus mai departe reflexele național-comuniste, antioccidentale, conspiraționiste și proruse. Uneori sub forma nostalgiei ceaușiste. În alte cazuri, sub forma admirației pentru Putin, a „suveranismului” sau a legionarismului reciclat. În ultimii ani, toate aceste direcții s-au întâlnit în aceeași zonă politică.
Prezint mai jos o selecție de caschete mai vizibile din această zonă. Nu este lista completă. Este însă suficientă pentru a arăta că întrebarea lui Iulian Fota are în spate un fenomen, nu câteva accidente de Facebook.
Cozmin Gușă este cazul cel mai limpede: prorus autodeclarat. A scris public că se va declara „pro-rus în interes național” și că va milita pentru un „parteneriat strategic între România și Rusia”, construit pe criterii „civilizațional-ortodoxe”. În aceeași intervenție a susținut că Rusia ar putea proteja România de „jaful occidental programat”. Radioul Gold FM, al familiei Gușă, a fost amendat de CNA pentru dezinformări despre Ucraina și Rusia. În cazul lui Gușă, discuția despre prorusism nu cere interpretări sofisticate: poziționarea a fost asumată direct.
Mircea Dogaru este unul dintre exemplele grele ale prorusismului din zona rezerviștilor. Colonel în rezervă și lider al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Dogaru a fost documentat ca partener de discuții al lui Aleksandr Dughin, ideologul imperialismului rus. Presa a scris că și-a mobilizat rezerviștii cu atacuri la „globalism” și la linia prooccidentală a României. Dogaru nu este un simplu pensionar militar cu opinii stridente, ci un mobilizator al unei zone de rezerviști pe teme antioccidentale, conectate la imaginarul politic al Moscovei.
Călin Georgescu este nodul politic în jurul căruia s-a strâns o rețea consistentă de foști oameni din servicii, armată și poliție. Public Record a documentat sprijinul primit de Georgescu din partea unor foști ofițeri ai serviciilor de informații, ai poliției și ai armatei. În paralel, Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară, iar procurorii au reținut, potrivit relatărilor publice, declarații și gesturi prin care ar fi normalizat figuri precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. În jurul lui Georgescu se vede întâlnirea dintre suveranism, discurs antioccidental, reabilitare legionară și rețele de foști oameni ai statului.
Ioan Târnu, fost șef al Direcției Județene de Informații Alba, structură locală a SRI, apare în cercul lui Călin Georgescu. Public Record l-a documentat în episodul întâlnirii de la Mănăstirea Tăuni și a arătat rolul său în facilitarea contactelor din acea zonă. În cazul lui Târnu, acuzația centrală nu este prorusismul direct, ci faptul că un fost șef local din zona informațiilor apare în anturajul unui candidat cu discurs pro-rus și neolegionar documentat public.
Sorin Chirigiu, colonel în rezervă și fost consilier juridic în MApN, apare în infrastructura de sprijin pentru Călin Georgescu. A fost prezent alături de Georgescu la Tăuni, a apărut anterior la evenimente AUR cu Georgescu și George Simion, iar numele lui a fost menționat în legătură cu organizarea unor evenimente de susținere pentru Georgescu. Este un fost om din MApN intrat într-o rețea politică suveranistă construită în jurul unui candidat cu mesaj antioccidental.
Sabin Truță, pensionar MApN, a fost menționat ca responsabil de strângerea de semnături pentru Călin Georgescu în Alba. Cazul lui arată mecanismul local prin care foști oameni din zona militară au fost integrați în operațiunea electorală a lui Georgescu.
Victor Voicu, fost șef al direcției medicale din MApN între 1990 și 1995, a fost prezent la lansarea Asociației Pământul Strămoșesc, structura fondată în jurul lui Călin Georgescu. Numele asociației trimite la o publicație legionară interbelică, detaliu semnalat în documentările publice. Prezența lui Voicu contează tocmai prin prestigiul instituțional al unui fost înalt om din MApN așezat lângă o infrastructură politică asociată cu Georgescu.
Vasile Petric, fost polițist în Direcția de Informații și Protecție Internă din Alba, apare în zona Asociației Pământul Strămoșesc și în fotografii sau contexte de campanie alături de Călin Georgescu. Avem aici un fost om din structura internă de informații a MAI trecut în zona de sprijin public pentru candidatul suveranist.
Florin Șinca, colonel în rezervă, fost comisar-șef de poliție, fost în SPP, Direcția de Operațiuni Speciale și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, leagă zona Georgescu de zona AUR. Public Record și Context.ro îl plasează în AUR, în susținerea lui Georgescu și în zona ActiveNews. Context.ro a scris și despre legătura lui cu Eugen Sechilă, personaj asociat cercului neolegionar din jurul lui Georgescu. Șinca este un exemplu important: fost om din structuri operative ale statului, ajuns în zona AUR-Georgescu-ActiveNews-Sechilă.
Marius Niculin, fost polițist din MAI, cu activitate și în MApN după Revoluție, apare ca responsabil de strângere de semnături pentru Călin Georgescu în Dâmbovița. Nu este un nume de prim-plan, dar intră în hartă pentru că arată extinderea rețelei Georgescu în teritoriu, prin foști oameni ai instituțiilor de forță. Cristian Troncotă, fost profesor conducător de doctorate la Academia Națională de Informații, cu peste 30 de ani de predare în instituții din zona SRI, apare documentat în jurul lansărilor de carte ale lui Călin Georgescu. Public Record a consemnat apropierea lui editorială și ideologică de această zonă, inclusiv prin scrieri care reabilitează repere din zona antonesciană și legionară. Troncotă este relevant pentru că aduce în discuție zona de formare intelectuală a serviciilor, nu doar activismul de Facebook. Dragoș Rusu, fost comisar general adjunct al Gărzii Financiare, a fost prezent la lansarea Asociației Pământul Strămoșesc. Public Record a notat că numele lui apare într-un rechizitoriu din 2013 privind informații secrete care periclitau siguranța statului, cu precizarea că Rusu a negat acuzațiile și a susținut că ar fi fost victima unei operațiuni de denigrare. Cazul lui trebuie tratat prudent, dar nu poate fi ignorat: fost om din zona controlului financiar al statului, prezent în infrastructura publică a lui Georgescu. Bogdan Cătălin Vacusta este unul dintre cele mai importante nume din jurul Asociației Pământul Strămoșesc. MApN a confirmat pentru Digi24 că Vacusta a lucrat în structuri ale Direcției Generale de Informații a Apărării între 2002 și 2015. A fost fondator și om din conducerea Asociației Pământul Strămoșesc, alături de Călin Georgescu, iar Digi24 a relatat și despre legături ale lui cu Federația Rusă. Aici discuția trece dincolo de simpla simpatie ideologică: un fost om din serviciul secret al armatei a intrat în structura asociativă a lui Georgescu. Daniel Florea, fost ofițer SRI și fost șef județean al unei structuri de contrainformații, apare public în fotografie alături de Călin Georgescu și cu mesaj de susținere pentru „viitorul președinte al României Reale”. Este încă un caz de fost om din zona informațiilor prezent în jurul lui Georgescu. Dumitru Voroneanu, colonel și fost angajat SPP, apare în lista de susținători AUR analizată de Context.ro. Publicația notează că, potrivit presei, Voroneanu este la bază ofițer de contrainformații militare. Cazul lui arată cum oameni formați în zona instituțiilor de protecție și informații au ajuns în infrastructura politică a AUR, partid care se prezintă drept antisistem. Daniel Toboltoc, colonel și fost șef al UM 01788 Lunca de Sus, apare în datele analizate de Context.ro ca înscris în aplicația AUR. Context.ro scrie că Toboltoc a recunoscut că este membru al filialei AUR Bacău și că a participat la lansarea candidaților AUR la europarlamentare. În plus, publicația notează condamnarea lui cu suspendare într-un dosar privind chirii fictive. Cazul lui arată încă o intrare a unui fost om din zona militară în aparatul politic AUR. Costel Felix Dicu, colonel și fost angajat SPP, este consilier local AUR la Bragadiru. Context.ro scrie că primește o pensie lunară de peste 15.000 de lei după activitatea în SPP și că a fost consilier la cabinetul unui parlamentar. Este încă un exemplu de fost om dintr-o instituție de protecție a statului ajuns în zona politică AUR. Vasile Zărnescu, colonel SRI în rezervă și candidat SOS, este cazul cel mai clar pentru dimensiunea antisemită a acestei lumi. Justiția română l-a condamnat în primă instanță pentru negarea Holocaustului, într-un caz considerat premieră penală în România, iar presa a relatat ulterior că a scăpat în apel cu avertisment. Snoop îl menționează pe listele SOS. Zărnescu arată legătura dintre foste cadre, extremism politic și antisemitism explicit. Alexandru Amititeloaie, candidat SOS, cu pensie MAI, a fost identificat de CNSAS drept lucrător al fostei Securități, potrivit Snoop. În cazul lui, elementul relevant este continuitatea dintre vechea Securitate și zona politică SOS, partidul Dianei Șoșoacă.
Monica Iagăr, fostă președintă a Clubului Sportiv Dinamo, pensionară MAI și candidată AUR Satu Mare, apare în analiza Snoop despre rezerviștii de pe listele parlamentare. Snoop notează și susținerea ei pentru Călin Georgescu în turul doi al prezidențialelor. Este un caz de fostă persoană din zona MAI intrată în spațiul AUR-Georgescu. Valer Kovacs, fost angajat MAI, a devenit cunoscut după episodul motocicletei împrumutate Dianei Șoșoacă și după destituirea sa. Snoop îl plasează pe lista AUR pentru Senat în Sălaj. Cazul lui intră în aceeași hartă a foștilor angajați din instituții de forță ajunși în zona AUR/SOS. Dan Cosma, pensionar MApN, a fost primul pe lista AUR Bistrița-Năsăud pentru Senat. Mesajul lui electoral a fost construit în jurul temei „pensii corecte pentru militari”. Cazul lui arată cum AUR a lucrat electoral pe bazinul rezerviștilor și al nemulțumirilor legate de pensiile militare. Ioan Dumitru, candidat SOS în Hunedoara, apare în analiza Snoop în legătură cu mobilizarea pe tema pensiilor militare și a rezerviștilor. Este un nume mai puțin cunoscut, dar relevant pentru mecanismul prin care SOS a încercat să atragă acest electorat. Ionuț Ursei, rezervist pe listele POT, partid asociat lui Călin Georgescu, apare în analiza Snoop cu o pensie anuală de aproximativ 10.000 de euro la 39 de ani. Cazul lui extinde harta dincolo de AUR și SOS, spre zona politică apărută în siajul lui Georgescu. Florin Coșarcă, candidat SOS Harghita, intră într-o anexă separată a acestei discuții. Snoop îl menționează pentru o poză de profil cu steagul Rusiei și panglica negru-portocalie a Sfântului Gheorghe, simbol folosit de pro-rușii din Donbas. Chiar dacă nu intră în nucleul MAI/MApN/SRI, cazul lui arată simbolistica explicit prorusă prezentă pe listele SOS.Dincolo de cazurile individuale, cifra cea mai importantă este aceasta: Snoop a analizat aproape 3.000 de candidați și a identificat 104 candidați proveniți din MAI, MApN și SRI. AUR avea 35, SOS avea 34. Împreună, AUR și SOS au pus pe liste 69 de foști oameni ai instituțiilor de forță, adică două treimi din totalul identificat.
Și aici întrebarea trebuie întoarsă chiar către domnul Iulian Fota , pentru că el a deschis subiectul și pentru că vine din zona securității naționale: fost consilier prezidențial pentru securitate națională, fost director al Colegiului Național de Apărare din MApN, fost director al Colegiului Național de Informații din Academia Națională de Informații și conferențiar universitar la Academia Națională de Informații. Cine din statul român a avut în evidență această rețea? Cine a urmărit trecerea unor rezerviști, foști ofițeri și foști oameni din structuri spre zona prorusă, suveranistă, antioccidentală sau neolegionară? Cine a verificat loialitatea instituțională a unor asemenea personaje, cu vederi proruse și poziționări contrare intereselor strategice ale României? Cum a fost posibil ca indivizi cu profil de conservă să fie angajați, păstrați sau tolerați ani la rând în sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională? Cine a evaluat riscul ca oameni care au purtat uniforma statului român să folosească astăzi gradele, trecutul instituțional și prestigiul fostelor funcții pentru a da credibilitate propagandei Kremlinului?
Aceasta este scara problemei. Gușă este prorus autodeclarat. Dogaru este prorus consecvent, documentat public, legat de zona Dughin și de mobilizarea antioccidentală a rezerviștilor. Zărnescu aduce dimensiunea antisemită explicită: fost ofițer SRI și negaționist al Holocaustului. Rețeaua Georgescu arată altceva: foști oameni din SRI, DIPI, MApN, DGIA și poliție puși în jurul unui candidat cu discurs pro-rus și neolegionar documentat. AUR, SOS și POT arată scara politică a acestei contaminări.
La întrebarea „de ce avem rezerviști militari proruși?”, primul răspuns este acesta: statul român a tratat prea mult timp această zonă ca pe o excentricitate, deși avea în față un fenomen extrem de grav. Al doilea răspuns este la fel de important: aceste rețele au beneficiat de prestigiu instituțional vechi, de grade, de pensii speciale, de acces la public și de reflexul unei părți a societății de a confunda uniforma purtată cândva cu loialitatea reală față de România de azi.
Aici trebuie purtată discuția despre rezerviști, foști ofițeri, foști oameni din structuri și prorusismul ambalat în suveranism.
***
Surse principale folosite:
Public Record - rețeaua Călin Georgescu: foști angajați ai statului, servicii, poliție și armată
Snoop - analiza celor 104 candidați proveniți din MAI, MApN și SRI, cu accent pe AUR și SOS
Context.ro - foști oameni din sistem care apar în zona AUR / George Simion
