Schema prin care zeci de clădiri de patrimoniu din România au ajuns în proprietatea Ungariei

Timp de mai mulți ani, Guvernul de la Budapesta a derulat o campanie susținută de achiziționare a edificiilor istorice din Transilvania, vizând în special construcțiile legate de trecutul Ungariei și de epoca de glorie a fostului regat. Deși majoritatea acestor clădiri se află într-o stare avansată de degradare și necesită investiții masive pentru restaurare, autoritățile de la București au asistat pasiv la înstrăinarea lor, cedând de fiecare dată dreptul de preempțiune pe care legislația națională îl garantează statului român.

Strategia de expansiune imobiliară peste granițe a suferit însă o cotitură radicală odată cu schimbările recente din politica maghiară. Noul executiv condus de Péter Magyar a început să reducă drastic fondurile alocate activităților externe. În luna august, guvernul său a hotărât dizolvarea Fundației pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (KEOMA, înființată în 2021), alături de alte organizații similare.

Măsura a fost adoptată după ce cabinetul lui Péter Magyar a constatat că imobilele cumpărate în timpul guvernării lui Viktor Orban au fost lăsate de izbeliște, fără să se intervină asupra lor. Multe rămân părăsite și degradate, necesitând alte fonduri uriașe. În acest moment, soarta monumentelor este incertă, întrucât nici statul maghiar și nici cel român nu mai par dispuse să le restaureze. Deși numărul real al proprietăților pare a fi mai mare, o listă oficială indică aproximativ 41 de clădiri achiziționate în regiune: 26 în România, 11 în Slovacia, două în Croația, una în Slovenia și una în Serbia.

Mai mult, premierul Péter Magyar a oprit recent și finanțarea pentru Fundația Eurotrans, organizație creată de UDMR, eliminând-o astfel din procedura de acordare simplificată a cetățeniei maghiare pentru etnicii din România. Decizia a survenit în urma scandalurilor izbucnite după scrutinul din aprilie, când fundația a fost acuzată că a acționat ca un instrument de campanie pentru partidul FIDESZ în procesul de colectare a voturilor prin corespondență, depășindu-și statutul de organizator neutru. Pe acest fond, noul șef al executivului de la Budapesta i-a solicitat ferm președintelui UDMR, Kelemen Hunor, garanții că formațiunea sa nu se va mai amesteca în disputele politice interne din Ungaria.

După 11 ani de funcționare, timp în care a primit peste 3,1 miliarde de forinți și a sprijinit 140.000 de oameni în pregătirea documentelor de naturalizare, Eurotrans iese din schemă. Președintele organizației, Zoltán Levente Nagy, a confirmat că deplasările în teren și asistența gratuită pentru dosare vor mai continua doar până la sfârșitul acestui an. De anul viitor, aceste atribuții vor fi preluate exclusiv de misiunile diplomatice ale Ungariei din București, Cluj-Napoca și Miercurea Ciuc.

Preluarea patrimoniului din Transilvania a avut la bază o decizie politică asumată de fostul guvern condus de Viktor Orban, la solicitarea expresă a Parlamentului ungar.

În anul 2020, partidele aflate atunci la putere, Fidesz și KDNP, au susținut proiectul, iar legislativul a votat legea de înființare a fundației cunoscute sub acronimul KEÉÖMA (Közép-Európai Épített Örökség Megőrző Alapítványt). Coordonată de Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta și administrată direct de adjunctul ministrului, această structură îngloba mai multe societăți și fundații, având ca arie de acțiune nu doar România, ci și zone din Slovacia, Croația și Slovenia — teritorii care au făcut parte în trecut din Ungaria Mare.

Statutul KEÉÖMA prevedea expres „protejarea patrimoniului cu caracter istoric, cultural și construit aparținând Ungariei și situat în regiunea Europei Centrale, realizată prin acțiuni de conservare, renovare, dezvoltare și întreținere a respectivelor imobile”. De asemenea, documentul viza:

Pilonul financiar al operațiunii a fost Manevi Zártkörű Részvénytársaság (Manevi Zrt.), o companie de stat fondată la Budapesta în 1997. Aflată inițial în portofoliul Agenției Naționale de Management al Activelor (Magyar Nemzeti Vagyonkezelő), societatea a fost transferată în 2018 sub autoritatea directă a Ministerului de Externe și, implicit, a Guvernului ungar. Autoritățile din țara vecină au recunoscut deschis că scopul companiei — alături de o altă firmă, Comitatus-Energia Beruházási, Kereskedelmi és Szolgáltató Zrt — era să sprijine eforturile executivului de a proteja clădirile cu semnificație pentru Ungaria, prin crearea unei „fundaţii dedicate conservării patrimoniului construit aparținând Europei Centrale”.

Pentru ca KEÉÖMA să poată opera, guvernul maghiar i-a cedat inițial companiile de stat Manevi Zrt. și Comitatus-Energia, împreună cu un buget de peste șase miliarde de forinți (echivalentul a circa 15 milioane de euro la acel moment). În 2021, Manevi Zrt. a înființat o subsidiară în România, la Satu Mare: Manevi Pro Transilvania SRL, având ca obiect de activitate „închirierea şi subînchirierea diverselor bunuri imobiliare, fie ele proprii ori închiriate”.

La doar un an de la fondare, firma din Satu Mare a beneficiat de o infuzie de capital de 148 de milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro la acea dată), ajungând la un moment dat la un capital social total de peste 114 milioane de euro. În prezent, societatea își are sediul în Gheorgheni, județul Harghita, și dispune de un capital social ce trece de 281,5 milioane de lei (57,15 milioane de euro).

Ofensiva achizițiilor a debutat în 2018, prima țintă fiind Hotelul Dacia din Satu Mare. Inaugurat în 1902 sub numele de Pannonia, edificiul a fost naționalizat de comuniști după al Doilea Război Mondial, când i s-a schimbat și denumirea, iar în 1995 a fost privatizat prin metoda MEBO, acționari devenind foștii salariați. În 2007, omul de afaceri Vasile Ţânţaş a cumpărat clădirea cu 1,7 milioane de euro, promițând să o transforme într-un hotel de lux, însă a abandonat proiectul, lăsând imobilul să se ruineze. Scoasă din nou la vânzare zece ani mai târziu, construcția a fost ignorată de statul român, care a refuzat să-și exercite dreptul de cumpărare. Astfel, Manevi Zrt. a preluat-o pentru patru milioane de euro, cu intenția declarată de a-i reda strălucirea de odinioară și de a-i repune pe fațadă numele original, „Pannonia″.

Seria tranzacțiilor a continuat în 2019 cu fostul sediu al Primăriei Carei (aflat în ruină de ani buni) și cu fostul Hotel Corona din Sighetu Marmației. În 2020, pe listă a intrat Hotelul Ferdinand din Hațeg, administrat acum de MTS Hotel & Property Management, o societate înființată în 2022 de Manevi Pro Transilvania SRL.

Apogeul campaniei de achiziții s-a înregistrat în 2021, când Budapesta a preluat masiv monumente istorice: Castelul Teleki din Baia Mare, Hotelul Ardealul (Crucea Albă) și Teatrul Vechi din Arad, Hotelul Parc din Oradea, Hotelul Onix din Băile Tușnad, Vila Rază de Soare și Hotelul Turist de lângă Lacul Roșu, Castelul Bornemisza din Ilia, Hotelul Casino din Borsec și multe altele. În 2022, portofoliul a fost completat cu Hotelul Concordia din Târgu Mureș și clădirea Alte Post din Sighișoara.

Pentru a nu apărea direct în tranzacții, compania Manevi a folosit adesea intermediari. Un exemplu relevant este firma Micro Vision Consult din Cluj-Napoca, deținută de Mihai Radu Fekete, a cărui familie activează în domeniul dezvoltărilor imobiliare locale. În urmă cu cinci ani, această societate a cumpărat de la moștenitori Castelul Wesselényi din Jibou (județul Sălaj), împreună cu grădina sa de zece hectare, plătind 800.000 de euro. La scurt timp, proprietatea a fost revândută către Manevi Zrt. Aceasta a fost însă singura situație cunoscută în care statul român a reacționat: Consiliul Județean Sălaj a contestat tranzacția în instanță, reclamând încălcarea dreptului său de preempțiune, iar Tribunalul Sălaj a anulat contractul de vânzare pentru cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania.

În paralel, Ungaria a cumpărat sau a concesionat monumente și prin intermediul unor fundații și asociații finanțate de la Budapesta. Cel mai răsunător caz a avut loc în 2020, când Fundația Sapientia a plătit aproape șase milioane de euro pentru Hotelul Melody din centrul municipiului Cluj-Napoca. Înființată în anul 2000 de liderii celor opt biserici istorice maghiare din Transilvania, ca urmare a deciziei guvernului ungar de a finanța învățământul superior în limba maghiară din regiune, Sapientia susține financiar și Universitatea Creștină Partium din Oradea.

Alte organizații finanțate de statul vecin au fost la fel de active: Fundația „Sfântul Francisc” a luat în concesiune Castelul Bethlen din Criș, Castelul Stubenberg din Săcueni, Bastionul Roșu din Ilia și Castelul Balási din Cașin; Fundația pentru Școală s-a implicat în preluarea Palatului Sonnenfeld din Oradea și a fostei Tipografii de Stat Ardealul din Cluj; Fundația Sfântul Ladislau a obținut fostul Han Piski din Simeria Veche; Asociaţia Bastion-Várbástya Egyesület a achiziționat, cu sprijinul Budapestei, Casa Maghiară din centrul Timișoarei, pe listă figurând și Fundația László Teleki.

Acest transfer masiv de patrimoniu a fost posibil exclusiv din cauza indiferenței cronice a autorităților centrale și locale din România. În ultimii ani, câțiva parlamentari — printre care liberalul Daniel Olteanu, Călin-Gheorghe Matieș și Dan Tanasă de la AUR, dar și Daniel-Florin Ghiță, pe vremea când era deputat PSD — au formulat interpelări și declarații politice, acuzând incapacitatea statului de a-și proteja valorile istorice și cerând Guvernului o evaluare a monumentelor degradate scoase la vânzare. Cu toate acestea, demersurile s-au lovit de un zid de nepăsare, inclusiv din partea unei clase politice dominate de PSD, care a preferat să ignore ani la rând problema la nivel guvernamental și local, lăsând instituțiile statului într-o stare de amorțeală complice în timp ce renunțau pe bandă rulantă la dreptul de preempțiune.

Și totuși, legislația românească oferă toate instrumentele necesare pentru a bloca astfel de înstrăinări. Potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice:

Mai mult, legea stipulează că, dacă Ministerul Culturii sau direcțiile sale deconcentrate nu își exercită acest drept, el „va fi transferat către autorităţile publice de la nivel local, acestea având posibilitatea să îl exercite într-un termen de maximum 15 zile”. De asemenea, actul normativ impune ca în toate documentele de vânzare, închiriere, concesionare sau dare în folosință gratuită să fie menționat expres regimul de monument istoric și obligația protejării sale. În termeni simpli, nicio clădire de patrimoniu nu poate fi vândută unui terț fără un refuz oficial prealabil din partea Ministerului Culturii și a primăriilor sau consiliilor județene. Dincolo de orice teorii ale conspirației privind intențiile Budapestei, principalul vinovat rămâne Guvernul României, căruia pur și simplu nu îi pasă de propriul patrimoniu.

O dovadă clară că această expansiune imobiliară putea fi oprită rapid vine din Slovacia. În urmă cu mai puțin de un deceniu, ministrul slovac de externe de la acea vreme, Ivan Korcok, a criticat public Guvernul de la Budapesta pentru achiziționarea de terenuri și clădiri istorice pe teritoriul slovac printr-un fond alimentat cu bani publici — exact aceeași metodă aplicată nestingherit în România. Korcok a cerut explicații oficiale omologului său maghiar atât despre cumpărarea monumentelor în zonele locuite de minoritatea maghiară, cât și despre un program de renovare a bisericilor. La doar 24 de ore după această reacție fermă, presa ungară a anunțat că executivul lui Viktor Orban a anulat programul de 400 de milioane de euro destinat achizițiilor de terenuri agricole și clădiri de patrimoniu din Slovacia, stopând imediat operațiunea.