Misterul conductelor de gaze dispărute. Cum se contrazic instituţiile statului în privinţa a mii de kilometri de ţevi şi de staţii care s-au pierdut prin acte

Misterul conductelor de gaze dispărute. Cum se contrazic instituţiile statului în privinţa a mii de kilometri de ţevi şi de staţii care s-au pierdut prin acte

Instituţiile statului se contrazic cu privire la dispariţia a mii de kilometri de conducte şi de staţii de reglare-măsurare din contabilitatea E.ON şi GdF SUEZ, companii care au preluat în anii 2004-2005 distribuţiile de gaze naturale de la statul român.

 

Curtea de Conturi a semnalat în raportul său pe anul 2010 că, potrivit contractelor semnate la momentul privatizării, cei doi investitori străini se obligau să nu vândă din activele de bază, şi, în cazul în care ar vinde părţi din acestea, ele să nu cumuleze mai mult de 5% din total.

 

Distrigaz Nord – care alimentează jumătatea de nord a ţării, a fost cumpărată de către E.ON Ruhrgas, în vreme ce Distrigaz Sud – care distribuie gaze naturale în sudul ţării, a fost achiziţionată de către Gaz de France, companie ce a fuzionat ulterior cu grupul belgian SUEZ şi s-a transformat în GdF SUEZ.

Raportul Curţii de Conturi pe 2010 menţionează că, la privatizare, Distrigaz Nord avea 13.282 de kilometri de ţevi şi 2.342 de staţii de reglare. Doar că, la data de 30.06.2007, mai erau înregistrate în evidenţa societăţii „reţele de distribuţie în patrimoniu“ în lungime de 9.635 de kilometri, rezultând o diferenţă în minus de 3.647 de kilometri, adică o diminuare cu 37,85%.

În privinţa staţiilor de reglare, E.ON mai avea în acte doar 1.552 de bucăţi, faţă de 2.342 înaintea privatizării. 

În cazul GdF SUEZ, Curtea de Conturi menţionează că avea în gestiune înainte de privatizare 8.175 de kilometri de conducte şi 1.918 staţii de reglare a presiunii. Instituţia a constatat un minus doar în privinţa staţiilor de reglare-măsurare, după ce la 31.07.2007 erau înregistrate în evidenţa companiei doar 1.918 bucări, rezultând o diferenţă de 606 unităţi. 

 

În raportul pe anul 2012, publicat la finele anului trecut, Curtea de Conturi revine şi constată că au fost clarificate problemele ridicate anterior, dar doar în cazul GdF SUEZ/Distrigaz Sud. Instituţia nu menţionează ce înseamnă această „clarificare“.

 

„Reîncadrare contabilă“

 

În privinţa E.ON/Distrigaz Nord, Curtea de Conturi nu menţionează nimic.

Departamentul pentru Energie precizează că, în acest caz, diferenţele dintre lungimea conductelor şi numărul staţiilor provin din „reîncadrarea conform standardelor contabile în vigoare după data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor (active aflate în proprietate/în administrare) a diferitelor active de bază (conducte, staţii de reglare-măsurare). Din verificările efectuate de instituţiile publice implicate în perioada postprivatizare, nu au rezultat înstrăinări ale activelor de bază la această societate, fapt certificat şi de declaraţiile autentificate notarial ale conducerii societăţii“.

 

Instituţiile care au monitorizat cele două companii după privatizare au fost Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Cele două companii nu au răspuns solicitărilor „Adevărul“ privind clarificările contabile.

 

AOAR acuză

 

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că modificările contabile arată că cele două grupuri energetice au casat bunurile respective. „În mod firesc, activele folosite în activitatea de bază se trec într-o anumită categorie. Dacă activitatea de bază suferă modificări, şi activele suferă modificări. Atunci când au preluat societăţile de gaze, sistemele erau construite şi exploatate pentru un anumit consum, mult mai mare decât acum. Nu a mai rentat să fie menţinute şi întreţinute activele secundare. Erau, probabil, amortizate şi au fost, probabil, casate“, a declarat Pârvan.

 

AOAR a acuzat de mai multe ori E.ON şi GdF SUEZ că nu au realizat investiţiile necesare în sistemele de gaze preluate de la stat şi că suprataxează ilegal atât populaţia, cât şi firmele. Pârvan spune că un bun amortizat trebuie în mod normal scos din tariful de de distribuţie.

 

 

ANRE ne-a transmis că instituţia nu are ca atribuţie verificarea respectării de către cele două societăţi a obligaţiilor asumate la privatizare, dar că poate verifica în teren existenţa obiectivelor de investiţii prin Direcţia Generală de Control, la solicitarea direcţiei care are atribuţii în recunoaşterea în tarife a lucrărilor de investiţii ale operatorilor.

 

Distrigaz Sud Reţele a realizat anul trecut un profit net de 72,4 de milioane de lei la venituri de 1,01 miliarde de lei, în vreme ce E.ON Gaz Distribuţie a raportat un câştig net de 67,8 milioane de lei la o cifră de afaceri de 726 de milioane de lei.

 

Sursa: adevarul.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Diva Bianca Drăgușanu, mesaje de tachinare pentru Alex Bodi, după ce a fost părăsit de Daria Radionova

3 PSD a „câștigat” Primăria Sectorului 1! Justiția paralelă a Partidului a găsit 1360 de voturi în plus pentru „…

4 Uite dovada măsluirii! / „Marele document” care a făcut vâlvă ieri a fost adăugat ulterior cu pixul în registrul…

5 Să nu uitați unde ați citit asta prima dată