Proasta lu' Ponta ne-a îngropat de vii în datorii/Vâlcov mai ia şi el un miliard, pentru pomeni

Guvernul român intenționează să vândă eurobonduri în valoare de un miliard de euro înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, a declarat ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, într-un interviu citat de Bloomberg. Este surprinzător faptul că până acum, astfel de anunţuri erau făcute de ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, şi nu de ministrul bugetului.

Cea mai recentă ieşire pe pieţele externe a avut loc în luna aprilie, când România a împrumutat 1,25 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, la un randament record de 3,7% pe an. Pe piaţa internă, ministerul a vândut obligaţiuni denominate în euro în valoare de 928,7 milioane euro.

În cazul în care premierul Victor Ponta va câştiga alegerile din noiembrie, investitorii sunt îngrijoraţi că noul guvern va avea dificultăţi în menţinerea unui deficit bugetar scăzut, ceea ce ar putea pune presiune pe randamente, potrivit Erste Bank. De asemenea, acordul României cu Fondul Monetar Internaţional şi cu UE se va încheia în martie anul viitor.

"Ministerul ia în considerare accelerarea vânzării de eurobonduri, din cauza riscurilor potenţiale", a declarat Dumitru Dulgheru, economist al Erste.

Anterior, Diana Popescu, director general al Trezoreriei statului, declara că vânzarea era programată a avea loc la finele anului.

Potrivit analiștilor, decizia autorităților de a urgenta planurile privind accesarea piețelor internaționale a fost determinată de teama ca sentimentul investitorilor să nu se deterioreze după alegerile prezidențiale de luna viitoare. 'Riscurile apărute de pe urma alegerilor i-au determinat să ia în considerare accelerare procedurilor', a declarat Dumitru Dulgheru, analist la Erste.

În prezent, randamentul pentru eurobondurile românești cu maturitatea în luna aprilie 2024 se situează la 2,71%, în apropiere de minimul record de 2,66% înregistrat în urmă cu șapte săptămâni.

Situaţie critică

România se apropie de pragul critic al serviciului datoriei externe. La 40 la sută, prag care a fost depăşit de două ori în 2014, investitorii încep să se oprească la graniţă. Iar avertizările că nici în trimestrul 3 România nu va ieşi din recesiunea tehnică se înmulţesc. Temerile specialiştilor ca România să se prăbuşească în 2015 pe fondul reducerii la doar 5 la sută a procentului pentru investiţii publice din PIB sunt reale şi ele ar trebui să fie un semnal de alarmă care să-i înspăimânte pe toţi liderii politici români, indiferent de tabără. Iar ministerul finanţelor, condus de o persoană a cărei autoritate profesională nu este recunoscută de nimeni în România, împrumută fără număr. Luna aceasta se împrumută un miliard. În cele 3 luni care au mai rămas, România trebuie să mai împrumute 6 miliarde euro.

Iar în februarie trebuie plătită o tranşă de 1,5 miliarde euro către UE. Practic, în 2014, deşi se preconiza ca România să împrumute 422 euro pe secundă, plafonul va fi depăşit tinzând să se apropie de cel preconizat pentru 2015, de 466 euro pe secundă.

 Că situaţia este de o gravitate fără precedent, în pofida asigurărilor oficiale că economia duduie şi România este şarpele cu clopoţei al Europei, o demonstrează, din nou, EUROSTAT, care pune degetul pe rană: numărul salariaţilor din România a scăzut în trimestrul 2 cu 3,1 la sută. Adică cea mai drastică scădere din UE. Şi în ce luni? În lunile în care, în construcţii şi alte sectoare care susţin investiţiile, se fac angajări: aprilie - mai - iunie.

România va plăti penalizări uriaşe pentru banii europeni neutilizaţi

Sursele noastre spun că în următorii 3 ani, România va plăti penalizări uriaşe pentru banii fondurile europene neutilizate. Pentru că şansele ca România să absoarbă sumele puse la dispoziţie pentru fostul exerciţiu finaciar 2007-2013 sunt aproape nule. Deşi termenele au fost extinse până la finele lui 2015. Cum tot aproape nule sunt şi şansele ca toate proiectele începute din fonduri europene să fie finalizate le timp. Iar ele vor trebui finalizate din bani de la Bugetul Naţional. Iar sumele cheltuite din fonduri europene ramburdate către UE. ÎNSĂ ACESTE LUCRURI NU NI SE SPUN. 

 În prima jumătate a acestui an investiţiile publice au scăzut cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%.

România a intrat într-un proces susţinut de ajustare fiscală în ultimii ani, dar aceasta a fost făcută mai degrabă în plan cantitativ, decât structural.

„După ce România a încheiat primul acord cu FMI-CE, deficitul bugetar a scăzut sub 3% din PIB, iar derapajele fiscale sunt mult mai puţin probabile. Însă guvernul nu a reuşit să limiteze cheltuielile curente şi arieratele, ceea ce creează un efect de evicţiune asupra cheltuielilor de investiţie. Mai mult, sistemul bancar se află într-un proces de dezintermediere, iar bilanţurile consumatorilor rămân în continuare fragile. În acest context, creşterea economică ar putea rămâne sub nivelul potenţial în decursul următorilor ani“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

România s-a apropiat de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim acceptat de investitori. Cu preţul creării unei rezerve de lichiditate, a fost accelerată creşterea datoriei publice.

Economia României a înregistrat dezechilibre semnificative în perioada de boom, atât pe plan fiscal (deficite structurale ridicate şi măsuri prociclice), cât şi pe plan extern (deficit de cont curent de 13,4% din PIB in 2007). Astfel, România a avut nevoie de acor­dul FMI-CE pentru a asigura stabilitatea financiară şi a atenua şocurile externe, susţi­ne economistul de la UniCredit Ţiriac Bank.

Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe.

Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în ascensiune.

 Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că în prima jumătate din acest an rezervele valutare au ajuns la 32 mld. euro. Ar fi de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile care persistă pe pieţele financiare.

FMI s-a arătat „tolerant“ cu autorităţile române, deşi privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, reformele structurale sunt întârziate, iar redresarea economiei este lentă. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 majoritatea prognozelor indică un avans de 2-2,5%. Dar pentru o ţară ca România, creşterea economică ar trebui să fie de 3-4%.

Prin parafarea acordului cu finanţatorii externi, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 8,6 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii zece ani.

Creşterea economică în ritm de 4-5% pe an (şi nu 1-2% ca acum) şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei la un nivel rezonabil, acceptat de investitori. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi costurile de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari, iar investitorii o ocolesc.

 „Banii de la Comisia Europeană si FMI au fost utilizaţi conform scopului iniţial, respectiv finanţarea deficitului bugetar şi susţinerea balanţei de plăţi într-un moment extrem de greu. În continuare rămâne un subiect de actualitate finanţarea unor programe de creştere a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene sau de armonizare a legislaţiei privind parteneriatul public-privat în domeniul investiţiilor, eventual cu implicarea Băncii Mondiale“, spune Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Problema României din toţi aceşti ani a fost nivelul redus al finanţărilor care nu generează datorie externă, de tipul fondurilor europene sau al participaţiilor la capitalul social al companiilor. „Pentru finanţarea unor proiecte de investiţii există alternativa parteneriatului public-privat, puţin explorat în România până în prezent, pentru care există atât banii necesari, cât şi disponibilitatea sectorului privat de a se implica. Este clar că nevoile de investiţii în infrastructură depăşesc cu mult posibilităţile bugetare din prezent şi atunci trebuie căutate metode de eşalonare a plăţilor pe o perioadă cât mai lungă“, mai spune Sinca.
 Cheltuielile cu dobânzile au crescut anul trecut cu  20,6%, adică cu aproape 2 mld. lei faţă de 2011, ca urmare a creşterii stocului datoriei publice, valoarea finală fiind mai mare decât cea proiectată în bugetul iniţial, în pofida scăderii randamentelor titlurilor de stat pe parcursul anului, aminteşte Consiliul Fiscal în raportul anual.

„Efectul favorabil al diminuării costurilor de finanţare a fost anulat de către deprecierea nominală a leului faţă de principalele valute, în condiţiile în care peste jumătate din datoria publică este denominată în moneda unică europeană, precum şi de decizia Ministerului de Finanţe de a majora rezervele de lichiditate din Trezorerie, cu scopul finanţării în avans a deficitului bugetar şi a crea un tampon de siguranţă pentru condiţii adverse în pieţele financiare“, susţine Consiliul Fiscal.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării. Iar dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli, nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, după cum spun analiştii.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

2 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

3 PSD, rozătoarea statului român! După fată, Daea și-a angajat și ginerele, printr-un concurs dubios, în ministe…

4 Info / Doliu la PSD! Doar 10% din votanții ProRomânia votează cu Dăncilă! Peste 70% merg cu Iohannis!

5 Ce-o avea asta-n gură, fraților? Priviți-i cum râd, zici că au băut ceai de cânepă...

recomandări

Te ia DNA: Chiru Cristian Florin

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cum se comportă noul iPhone 6s când e scăpat pe jos