Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Muncii, cu sprijinul Băncii Mondiale, sărăcia absolută a înregistrat în România, între anii 2008-2012, o creștere îngrijorătoare, de la 23,4%, la 27,7%, în contextul crizei economice, al substanțialelor restricționări salariale și, nu în ultimul rând, al 'înghețului temporar' constatat pe piața forței de muncă, arată un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, de secretarul de stat în MMFPSPV, Codrin Scutaru.

Scutaru subliniază că dezbaterea publică demarată în jurul proiectului de Strategie Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014-2020 este o etapă absolut necesară și firească de consultare a opiniei publice, cu impact direct asupra îndeplinirii unui obiectiv fundamental al politicilor publice din domeniul social.

'Cu sprijinul indispensabil al experților Băncii Mondiale, Ministerul Muncii Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vîrstnice a reușit să realizeze, prin acest proiect, o fotografie lucidă și lipsită de concesii politicianiste a fenomenului sărăciei din țara noastră, însoțită de un set de măsuri ce vizează reducerea acestuia într-un ritm realist, dar care își propune atingerea de rezultate solide, pe termen mediu și lung. Potrivit studiului, sărăcia absolută a înregistrat, între anii 2008-2012, o creștere îngrijorătoare, de la 23,4% la 27,7%, în contextul crizei economice, substanțialelor restricționări salariale și, nu în ultimul rând, al înghețului temporar constatat pe piața forței de muncă', arată comunicatul.

Codrin Scutaru artage atenția că fenomenul sărăciei absolute înseamnă 'dispariția bucății de pâine de pe masă, boala ce se instalează datorită lipsei de confort și îngrijire, carența materială care le împinge pe mamele singure la abandon sau tentația delincvenței, văzută ca unica soluție pentru a învinge disperarea'.

'Cred că este important să înțelegem ceea ce încearcă să ne transmită această cifră, și anume că ea se referă, așa cum scria cândva omul politic american Robert McNamara, la acea stare extremă a existenței umane, când individul în lupta pentru supraviețuire este expus la lipsuri și umilințe de neînchipuit, ce depășesc fantezia lumii privilegiate. Prin urmare, nu este vorba aici de sacrificiile ce apar firesc în viața unei familii, odată cu nevoia de a-și asigura o locuință mai bună sau mai bine utilizată, ori o șansă la educație pentru copiii săi. Sărăcia absolută înseamnă dispariția bucății de pâine de pe masă, boala ce se instalează datorită lipsei de confort și îngrijire, carența materială care le împinge pe mamele singure la abandon sau tentația delincvenței, văzută ca unica soluție pentru a învinge disperarea'.

Studiul, pe care se bazează proiectul Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014-2020, pune în evidență și adâncirea, în societatea românească, a liniilor de fractură între Est și Vest, între persoane singure, dependente sau cu dizabilități și cei ce pot spera în solidaritatea naturală a structurii familiale, sau între sat și oraș.

'Aceste categorii vulnerabile sunt semnul unui amenințător dezechilibru de țesut și sistem social, ce poate deveni structural, în lipsa unor măsuri adaptate și proactive. Iar una din consecințele cele mai drastice ale acestei situații poate fi antagonizarea durabilă a unei comunități față de alte grupuri: multiplele discriminări la care sunt supuse comunitățile rome ne pot ajuta să ne facem o idee despre semnificația reală a acestui risc, de care nimeni nu este pus la adăpost', avertizează Codrin Scutaru.

Strategia arată, de asemenea, că misiunea de reducere a sărăciei și încurajare a incluziunii sociale poate fi îndeplinită în termene rezonabile de timp.

'Prin implementarea celor două obiective zonale și 18 obiective ce vizează categorii precise de persoane aflate în diferite situații de fragilitate, vom putea spera în mod realist ca angajamentul asumat în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru reducerea sărăciei cu circa 580.000 de persoane să fie atins. Cadrul conceptual oferit de acest proiect strategic pe care îl supunem sugestiilor și criticilor dumneavoastră constructive reflectă preocuparea noastră pentru domenii ca ocuparea forței de muncă, îmbunătățirea capacității instituționale, politica de locuire sau dezvoltarea noului sector al economiei sociale, cu accent pe integrarea și accesul pe piața muncii ai tinerilor proveniți din categorii defavorizate. Suntem încredințați că acesta este unul din instrumentele care ne vor permite să depășim această conjunctură dificilă', relevă comunicatul.

Statutul României de stat membru al Uniunii Europene este piatra de temelie și garanția că aceste lucruri vor fi posibile, iar România își propune, inclusiv cu ajutorul acestor instrumente, să devină un model de bune practici, în marea noastră familie, arată Scutaru.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii