Despre politică

PSD vorbeşte de refacerea USL pentru că USL a fost cel mai puternic construct politic de după Revoluţie. Iar România are nevoie acum de stabilitate şi echilibru, pentru că vedeţi, România intră pe un ciclu cu foarte multe investiţii. Refacerea alianţei PSD-PNL-UNPR-PC, fie după alegerile europarlamentare, fie după prezidenţiale, este realizabilă.

Nu este important ce spune astăzi Crin Antonescu, este important ce va spune PNL după europarlamentare sau prezidenţiale. USL se poate reface şi cu şi fără Crin Antonescu, nu este o condiţie, Doamne-fereşte.

Alianţa USD - PSD, UNPR, PC - va avea după 25 mai un candidat la prezidenţiale. Eu personal mi-aş dori să candideze şi am şi convingerea fermă că va câştiga. Dar dacă va candida e dorinţa lui, dacă doreşte vor fi apoi consultate forurile partidului. Ar putea candida şi Geoană, Oprescu, Isărescu. Noi îi vom propune lui Mugur Isărescu, dar am înţeles că ar dori să continue la banca naţională. Călin Popescu Tăriceanu ar putea fi un candidat redutabil, dar nu îl văd acum drept candidat, se va alege dintre Geoană, Oprescu, Ponta.

Nu ştiu cine ar putea conduce PSD dacă Victor Ponta va deveni preşedinte, îmi vin instant 12 nume în minte. PSD nu a dus niciodată lipsă de resurse umane. Deocamdată nu se pune o astfel de problemă, este prematur.

O să vă citez din premierul Victor Ponta: "Niciun politician din USL, PSD sau PNL, nu este mai important decât USL-ul în sine". Deci dacă va trebui să părăsesc portofoliul Transporturilor pentru a veni un liberal, nu o să blochez.

Despre metrou

Aş vrea să treacă la primărie, metroul este în Bucureşti, nu e o problemă naţională. Intenţia mea e să îl transfer, dar trebuie să găsim o soluţie juridică ca investiţiile demarate să fie terminate. Magistrala 5 Eroilor - Râul Doamnei trebuia deja să fie terminat, am prelungit cu 18 luni termenul. Comisia Europeană a fost informată, Astaldi trebuie să termine lucrările până în 2016 şi datoria mea e să-i supraveghez să nu mai întârzie.

Nu am dorit să semnez majorarea tarifului pentru că nu vreau să acopăr pierderile din majorări. Întâi vom vedea de unde provin aceste pierderi, cum pot fi acoperite şi numai dacă nu se poate altfel vom vedea ce trebuie făcut. Le-am spus calm că nu pot fi majorări, metroul este folosit de foarte mulţi oameni, mai ales cu venituri mici.

Dan Şova, ministrul Transporturilor, la Adevărul Live FOTO David Muntean

Despre CFR Marfă

Privatizarea va fi realizată de către Departamentul pentru Privatizare de la Ministerul Economiei, ca să nu se mai zică de faptul că sunt interese. Nu este numai opinia mea că trebuie privatizate, ci şi Comisia Europeană zice. Atât CFR Marfă, cât şi CFR Călători concurează la licitaţii cu operatorii privaţi şi din păcate cam pierd. Nu este treaba mea de ce pierd, este treaba Parchetului. Fiind pe pierdere, statul nu poate lua dividende aşa că singurul lucru la care poţi să te gândeşti sunt impozitele şi investiţiile. Dar acum atât CFR Marfă cât şi CFR Călători primesc alocări bugetare, e nefiresc să ţii nişte locuri de muncă doar prin bani de la buget. Trebuie să se eficientizeze. Sunt convins de managementul privat, că managerii privaţi pot fi mai slabi unul sau altul e o altă problemă. Nici privatizarea nu e o soluţie universală, Marea Britanie a privatizat căile ferate şi după 15 ani le-a răscumpărat.

Despre CFR Infrastructură

Din punct de vedere instituţional, Germania este în urma noastră, ei nu şi-au despărţit căile ferate în Infrastructură, Marfă şi Călători. La Comisia Europeană există această idee de despărţire, dar Marea Britanie, Franţa şi Germania se opun, ei vor o companie-mamut. În Germania operatorii privaţi au doar 5% cotă de piaţă. CFR Infrastructură nu poate fi privatizată, administrează domeniul public, care este inalienabil. Am demarat procedură de selectare de pentru management privat pe ordonanţa 109 la CFR Infrastructură.

La liniile neinteroperabile date în administrare privaţilor există multe probleme, unii acuză companiile de transport pentru că pun 1,8 tone de osie pe fiecare vagon în loc de 1,2 tone şi aşa afectează infrastructura, alţii sunt acuzaţi că nu fac mentenanţă, alţii sunt acuzaţi că şi-au făcut companii feroviare proprii şi îşi plătesc tot lor taxa de infrastructură.

Despre portul Constanţa

Cele mai mari porturi europene, Rotterdam şi Hamburg se află în totalitate la primării. La noi, acum statul are 60%, 20% Consiliul Local şi 20% Fondul Proprietatea. Ministerul va lista 14% pentru a transparentiza compania şi va transfera 13% către Consiliul Local. Acum este o evaziune de 40% în port. Atunci când sindicaliştii au protestat ei au plecat de la premiza că se transferă peste 50% din acţiuni la Consiliul Local, i-am asigurat că interesul este de a investi profiturile în dezvoltare, pentru că aşa vin operatori privaţi, care apoi aduc nave, ceea ce înseamnă impozite. Dacă realizăm terminalul de mare adândime Constanţa Sud 2, atunci portul Constanţa poate deveni cel mai mare port al Europei şi poartă de intrare în Schengen. Dar nimeni nu vine să investească 150-200 de milioane de euro fără să existe o transparenţă. De listarea celor 14% se va ocupa Departamentul pentru Privatizare, care se va constitui la Ministerul Economiei.

Dan Şova, ministrul Transporturilor, la Adevărul Live FOTO David Muntean

Despre contractul cu Bechtel

Este doar o problemă de formă, nouă ne trebuie originalul pentru a-l publica în Monitorul Oficial şi pe noi. Noi avem alte copii, există şi contractul reeditat în 2006, se pot elimina modificările din 2006 şi aflăm forma originală. Cine are curiozitatea, poate să-l găsească pe site la Transporturi.

Despre autostrada Comarnic-Braşov

Este mai ieftină cu 20% decât costurile agreate pe vremea ministrului Radu Berceanu, respectiv 7 milioane de euro pe kilometru mai puţin. Dar băncile finanţatoare investesc sute de milioane de euro din banii depunătorilor lor şi sunt foarte atente cu această investiţie. Nu mă mai hazardez să dau o lună, dar vor începe clar în acest an lucrările.

Despre alunecările de teren de pe lotul 3 Sibiu-Orăştie

Încercând să găsesc cine e de vină pentru lotul cu alunecări de teren, am constatat că în România nimeni nu e de vină pentru nimic. Impregilio a spus că alunecările nu au loc pe traseul autostrăzii, pe coridorul de exproprieri, ci în afara sa, unde sunt nişte dealuri care vin spre frontul de lucru. Dar se ştia că acea zonă este o zonă cu alunecări. Comisia Europeană le-a spus că CNADNR are dreptate, experţii au spus că noi avem dreptate şi le-am spus să nu mai vină cu aceeaşi placă pentru că noi pierdem banii europeni. Dacă lotul nu se termină până la sfârşitul lui 2015, noi trebuie să plătim apoi de la buget 600 de milioane de lei. Ulterior, Impregilio-Salini au anunţat că vor termina în şase luni.

Autostrada Sibiu-Piteşti

Studiul de fezabilitate va fi realizate pe trei tronsoane, Sibiu - Boiţa, Boiţa - Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş - Piteşti, cu bretea spre Râmnicu Vâlcea, pentru că mulţi nu ştiu că autostrada nu va trece pe la Vâlcea. Pe tronsonul de mijloc termenul de realizare va fi de trei ani, pe cele două de la capete vor fi câte doi. Deci din 2017 se va putea circula.

Numai Comisia Europeană poate să încerce să îşi recupereze banii pentru studiul de fezabilitate realizat în 2008. Acesta n-a fost acceptat de către Comisia Europeană pentru că n-are studii geotehnice sau descărcare arheologică.

În toamna anului 2015 vom avea de la Nădlac la Sibiu totul terminat, în octombrie 2015 se va putea circula pe acest traseu. În acest an încep lucrările la Sebeş-Turda, Câmpia Turzii-Ocna Târgu Mureş şi Sibiu-Braşov. Pentru că n-am avut studii de fezabilitate, anul acesta trebuie să facem studii de fezabilitate pe tot ce înseamnă autostradă: Braşov-Bacău, Ploieşti-Buzău, autostrada spre Iaşi. La toate acestea studiile de fezabilitate vor dura 4 luni, numai la Sibiu-Piteşti va dura 12 luni, iniţial Comisia Europeană recomanda 23 de luni.

Transportatorii feroviari

Nu pot să vă spun dacă şi transportatorii feroviari vor fi scutiţi de acciză, discuţiile se poartă la Ministerul de Finanţe.

Despre autostrăzi

Avem azi trei categorii de autostrăzi în Românii: unele care sunt finanţate din Fondul de Coeziune, unele finanţate din Fondul de Dezvoltare Regională şi altele aflate pe coridoare secundare, care trebuie finanţate de la buget. Autostrada spre Alexandria este cea mai profitabilă din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, a fost şi surpriza mea. Este din cauză că există trafic mult, iar autostrada este la câmpie, unde kilometrul construit poate fi realizat mult mai ieftin decât la deal sau la munte.

Despre fonduri europene

Din fonduri europene se estimează că vom absorbi 450 de milioane de euro, la această sumă se vor adăuga banii din acciză. Când va veni rectificarea bugetară, vom vedea o alocare suplimentară. Deci vor fi în jur de 3,5 miliarde de lei investiţi în acest an în autostrăzi. La 1 iulie vom putea verifica.

Despre acciza de 7 eurocenţi

Parlamentul va dispune în fiecare an unde se duc banii. De când am intrat în Uniunea Europeană nu mai avem voie să constituim fonduri extrabugetare. În 2013, România a beneficiat de o sumă de 300 de milioane de euro drept clauză de investiţii, adică bani care nu sunt incluşi în deficit. Dacă anul viitor Ministerul de Finanţe va obţine 400 de milioane de euro există lucrări unde vor merge banii. Există Suplacu de Barcău - Borş.

Despre problemele curente ale ministerului

Problemele sunt similare la Ministerul Transporturilor, dincolo (la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura - nr) erau doar pe rutier, acum avem şi pe naval, şi aerian, dar problemele sunt similare. Prioritatea mea este absorbţia de fonduri europene, graţie foştilor miniştri Anca Boagiu, Alexandru Nazare şi Radu Berceanu avem 3,2 miliarde de euro de absorbit şi nu pot fi absorbiţi toţi.

Banii europeni pentru punctele intermodale sunt doar 8 milioane de euro.

---

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii