Într-un interviu luat de Oxana Bodnar, corespondenta hotnews.ro în Republica Moldova, Mihail Podoliak, unul dintre personajele-cheie de la Kiev, susține că „ideile lui Trump pleacă dintr-o abordare rațională, dar Putin acum este complet irațional; pentru el războiul este singura substanță”.

• „Rusia nu este autosuficientă din punct de vedere economic. Prin urmare, a o rupe de China nu e posibil, pentru că Rusia e prea dependentă de China. E o idee ciudată, greșită, că Rusia poate fi dezlipită de China”.
• „Unul din motivele pentru care Putin nu iese din război este acesta, gândiți-vă: are două milioane de oameni care și-au făcut carieră pe război, câștigă bani din război, din jefuirea teritoriului alte țări, iar altceva nu există în Rusia. Ce faci cu ei, într-o țară cu un nivel de trai foarte scăzut, cu foarte multe cereri? Ce vor face ei?”.
• „De aceea războiul e tot ce contează pentru Putin, de aceea Rusia a lansat intimidarea Europei”.

Consilierul Oficiului prezidențial de la Kiev, Mihail Podoliak, a oferit un interivu pentru hotnews.ro , în care a vorbit despre dezbaterile din jurul negocierilor privind situația din Ucraina, intențiile lui Trump de a opri războiul, dar a comentat și rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Mihail Podoliak. Foto: Efrem Lukatsky / AP / Profimedia

„De fapt, negocierile nici nu au existat”

– În primul rând, vreau să discut cu dumneavoastră despre negocierile care, după cum înțelegem, au fost totuși puse pe pauză. Putem spune că au existat anumite rezultate? Și ce puteți să ne spuneți despre acele declarații ale Kremlinului, potrivit cărora Ucraina nu ar vrea să continue aceste negocieri?
– De fapt, negocierile nici nu au existat, în afară de acel bloc umanitar, în cadrul căruia erau soluționate chestiuni privind schimbul de trupuri, schimbul de prizonieri. Parțial erau abordate și chestiunile legate de intoarcerea copiilor de pe teritoriile ocupate, copii pe care Rusia i-a deportat din aceste teritorii.

Toate celelalte subiecte, politice, precum și toate chestiunile care țin propriu-zis de război, nu au fost luate în considerare. Așadar, acestea au fost negocieri simulate din partea Rusiei, al căror scop a fost să tragă de timp, să elimine componenta numită reglementare diplomatică și, în același timp, să continue escaladarea, să sporească numărul loviturilor asupra populației civile. Ceea ce, de fapt, vedem acum în această etapă a războiului.

Prin așa-numita simulare a procesului de negociere, Rusia nu a făcut altceva decât să-și reconfigureze atacurile pe întreg teritoriul Ucrainei, nimic mai mult. Prin urmare, a spune că negocierile sunt puse pe pauză nu este tocmai corect.

De ce Putin nu reacționează la inițiativele lui Trump

Din punctul meu de vedere, negocieri realiste, până în ziua de azi, nici măcar nu au existat. Cu alte cuvinte, ele nici nu au început. Motivul acestui fapt este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a opri războiul ca atare.

Dimpotrivă, vedem că Rusia își concentrează resursele, desfășoară acțiuni provocatoare față de alte state europene, crește la maximum nivelul de militarizare a economiei sale, intensifică programele de recrutare, adică ia oameni și îi trimite la război. Și, în consecință, nu reacționează deloc la inițiativele de încetare a războiului sau măcar de încetare a focului, pe care le-a exprimat de mai multe ori chiar președintele Statelor Unite, Trump.

„Ce înseamnă „escaladare” când Putin intensifică presiunea asupra Europei?”

– Cum se urmăresc la Kiev relațiile sau interacțiunile dintre Trump și Putin? Am văzut recent declarațiile unor deputați din Rada Supremă, care spun că, de exemplu, livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este pusă sub semnul întrebării, deoarece în SUA acest lucru ar putea fi perceput drept “o escaladare a relațiilor cu Rusia”. Cu alte cuvinte, există interesul de a nu tensiona situația în aceste relații.
– Eu nu sunt chiar sigur ce se are în vedere cu termenul „escaladare”. Bine, să nu escaladăm, și apoi ce? Putin își mărește în mod constant amploarea războiului.

Astăzi el blochează cu drone, cu atacuri simulate, un număr întreg de aeroporturi și complexe de apărare din alte țări, precum Germania, Belgia, ca să nu mai vorbim de țările baltice sau de cele din nordul Europei: Danemarca, Norvegia, Suedia, Polonia – toate vizate de atacuri simulate de proporții.

Așadar, ce înseamnă atunci „escaladare”? Să nu distrugem ce anume? Putin intensifică presiunea asupra Europei. În prezent, el are o strategie alcătuită din trei componente.

1. Prima este distrugerea infrastructurii civile energetice a Ucrainei. Vedem o creștere a numărului de lovituri cu rachete și drone asupra infrastructurii corespunzătoare din Ucraina, asupra cartierelor rezidențiale, cu masacre în rândul populației civile, în Cernihiv, Sumî, Harkiv, Dnipropetrovsk, în centrele orașelor, inclusiv la Kiev și Liov.
2. A doua componentă este intimidarea Europei. Toate aceste acțiuni simulate, nu doar cu drone, ci și altele, au scopul de a menține Europa într-o stare de panică și de a o determina să se distanțeze cât mai mult de războiul din estul Europei.
3. Iar a treia componentă este tergiversarea timpului în relațiile bilaterale dintre SUA și Rusia. Scopul principal este ca Statele Unite să rămână pasive – să nu se grăbească să ofere ajutor Ucrainei, să nu se grăbească să vândă arme, să nu se grăbească să impună sancțiuni și așa mai departe.

Clădiri rezidențiale distruse în Kostyantynivka, regiunea Donetsk. Foto: AFP / OLEG PETRASIUK/ 24th Mechanized Brigade of Ukrainian Armed Forces

„Devine clar că Statele Unite înțeleg perfect ce face Rusia”

Însă, dacă privim schimbarea de retorică, nu doar la Trump, ci și la anturajul său apropiat, inclusiv vicepreședintele J.D. Vens, secretarul de stat Marco Rubio și alți membri ai echipei sale – devine clar că Statele Unite înțeleg perfect ce face Rusia.

De fapt, obiectivul Rusiei acum este, prin tragerea de timp, să anuleze influența globală a Statelor Unite în favoarea unei a treia puteri, în acest caz, China.

Vedem deja că China declară deschis că vrea să revizuiască relațiile globale și să obțină o poziție dominantă în acestea, distrugând totodată reputația lui Trump.

„Fie democrațiile pierd, fie Rusia va primi un răspuns puternic”

Cred că acest lucru este prea evident pentru ca Statele Unite să continue să aștepte, scuzați expresia, „vreme caldă la marea rece a Rusiei”. Prin urmare, Statele Unite trebuie, în mod firesc, să ia o decizie. Și, apropo, Trump însuși a spus că este foarte dezamăgit de Putin.

Trump credea că acest conflict ar putea fi ușor reglementat. Dar, în realitate, este unul dintre cele mai dificile conflicte, într-adevăr cel mai dificil, pentru că, încă o dată, nu este un conflict pentru teritorii sau pentru ceva abstract, ci un conflict pentru influență globală: cine va domina, ce reguli vor domina.

Și, în consecință, Rusia, evident, nu va ieși voluntar din acest război. Mai departe, fie democrațiile occidentale, democrațiile liberale, inclusiv Statele Unite, pierd, iar Rusia continuă să domine datorită componentei sale militare, fie Rusia va primi un răspuns puternic.

Ce înseamnă asta? Sancțiuni corecte, masive, de natură restrictivă. Înseamnă o intensificare bruscă a loviturilor militare pe teritoriul Rusiei.

Despre implicarea SUA: „Acum mergem pe drumul cel bun. Avem un optimism prudent”

Și pentru aceasta, revenim la subiect, Ucraina trebuie să primească mai multe instrumente și capacități de la partenerii săi. De exemplu, să poată achiziționa rachete cu rază lungă de acțiune. Vorbim despre Tomahawk, dar de fapt există multe alte tipuri de rachete. Și sper că Statele Unite vor fi dispuse să le furnizeze.

Prin urmare, aceasta este o chestiune de alegere pentru Statele Unite: fie comportamentul Rusiei va continua să le afecteze reputația și să le discrediteze, fie Statele Unite, împreună cu aliații lor europeni, vor susține activ Ucraina, care duce un război defensiv, oferindu-i instrumentele necesare. După părerea mea, răspunsul este evident: acum mergem pe drumul cel bun. Avem un optimism prudent.

De ce Putin nu va ieși, din proprie voință, din război

Un soldat al forțelor rusești lansează o dronă militară în Ucraina, august 2025. Foto: Ministerul rus al Apărării / AP / Profimedia

– Domnule Podoliak, declarația domnului Trump precum este dezamăgit de Putin: de exemplu, la Kiev greu poți auzi că cineva e dezamăgit de Putin, pentru că nu exista așteptarea că se poate fi altfel. Cum apreciați cât de pregătită a fost administrația SUA pentru realitățile cu care s-a confruntat în acest război dintre Rusia și Ucraina?
– Consider paradoxal, cred că administrația SUA a fost pregătită, doar că a pornit de la o profilare, adică de la evaluarea lui Putin din primul mandat prezidențial al lui Trump, când Putin era încă relativ rațional. Și atunci Rusia era rațională.

Trump credea că, dacă vor fi oferite Rusiei condiții avantajoase de ieșire din război, adică că Rusia va primi anumite compensate economice, ceea ce SUA ofereau: proiecte comune, dezvoltarea proiectelor arctice, dezvoltarea Drumului Maritim de Nord, readmiterea Rusiei pe anumite piețe energetice cu ajutorul SUA și altele – toate acestea urmau să fie oferite drept compensații. Ideile lui Trump plecau dintr-o abordare rațională.

Altă problemă: Putin din perioada primei administrații Trump și Putin de azi – sunt două mari diferențe. Putin acum este complet irațional; pentru el războiul este singura substanță.

Războiul servește controlului intern asupra Rusiei și e subiectul central al Rusiei – altceva pentru Putin nu mai există. Și, desigur, el nu-l va schimba pe altele pe baza unor compromisuri economice sau compensații economice.

„Gândiți-vă: două milioane de oameni care și-au făcut carieră pe război”

Pe de altă parte, din punct de vedere economic Rusia este absolut nesuverană. Pentru mine, aceasta este una din evaluările ciudate, greșite: ideea că Rusia poate fi dezlipită de China. Prin urmare, premisa inițială a lui Trump a fost rațională și corectă. Problema e că Putin e irațional.

Și acum se cristalizează o înțelegere cuprinzătoare a trei lucruri fundamentale despre Rusia. Primul:

1. Rusia nu este autosuficientă din punct de vedere economic. Prin urmare, a o rupe nu e posibil pentru că e prea dependentă de China.
2. Al doilea: Putin e irațional, pentru el nu există opțiuni de alegere în sensul „asta ne convine, trecem aici, pentru că aici putem câștiga împreună”. Nu, pentru Putin războiul e singura opțiune de a alege.
3. Iar al treilea: ei nu pot ieși din război pentru că nu există alternativă pe piața internă. Gândiți-vă: două milioane de oameni care și-au făcut carieră pe război, câștigă bani din război, iar altceva nu există în Rusia. Pe cine îi scoți pur și simplu în câmp, într-o țară cu un nivel de trai foarte scăzut, cu foarte multe cereri? Ce vor face ei? Sunt toți în post-traumă. Adică au câștigat pe război, mă refer la ruși. Și unde îi vei trimite?

Ce se poate întâmpla în Rusia după război

Mai mult, imediat ce Rusia iese din război, pierde senzația aceea de subiectivitate, devine o țară periferică.

Complexele lor de inferioritate se manifestă foarte puternic. Și, în consecință, vor începe proteste interne masive. Nu proteste de natură valorică, gen „avem nevoie de libertate” sau altceva. Nu. Vor fi proteste ale așa-zisei frustrări, când ai vrut, prin ucidere și jaf pe teritoriul altui stat, să-ți construiești o carieră, să-ți faci avere personală, familială etc. Și în final ți-au luat totul, fără a-ți oferi o alternativă.

Prin urmare, în Rusia vor începe procese de putrefacție conflictuală foarte aprinsă. Cred că acestea sunt lucruri evidente. Și, din toate aceste considerente, desigur că în privința Rusiei nu sunt posibile tehnici sau tactici negociative. În privința Rusiei sunt posibile doar constrângeri, constrângeri prin limitare economică severă.

Inclusiv sancțiuni secundare împotriva principalilor finanțatori ai războiului, adică China și India. Și constrângere militară. Adică dimensiunea socială a războiului pe teritoriul Rusiei trebuie să fie alta: oamenii trebuie să simtă războiul mult mai intens, în special în Districtul Federal Central. În special tot ce ține de Moscova și orașele din proximitate.

„Tot ceea ce ține de ofensiva de primăvară-vară a Rusiei este complet eșuat”

– În ceea ce privește punctele prioritare de pe front, direcția Kupiansk, de exemplu, despre care vorbesc acum canalele propagandistice rusești că ar fi o prioritate pentru armata ucraineană și că situația nu ar fi chiar favorabilă pentru Ucraina acolo. Ne puteți spune care sunt acum prioritățile reale?
Și este adevărat că există anumite zone, de exemplu direcția Kupiansk, căreia i se acordă o atenție sporită în acest moment?
– Nu, de fapt nu. În primul rând, bineînțeles, eu nu comentez în detaliu componenta militară, pentru că nu este profilul meu. Acesta este profilul Statului Major General. Cred că ei oferă explicațiile ample și oficiale în această privință.

Pot doar să spun că există câteva direcții de bază: Pokrovske, Novopavlivske, Kupiansk – acolo intensitatea luptelor este extrem de ridicată. Pe fiecare dintre aceste direcții au loc zilnic peste 30 de confruntări directe. Acolo este concentrat un mare volum de resurse rusești. Însă nu există niciun progres semnificativ, ca să spunem blând.

Tot ceea ce ține de ofensiva de primăvară-vară a Rusiei este complet eșuat. Rusia se află exact în aceleași poziții.

„Linia frontului este acum înghețată”

Poate există modificări minore ale liniei frontului, dar acestea nu influențează semnificativ situația generală. De fapt, linia frontului este acum înghețată, este un război stagnant, pozițional, dar de intensitate ridicată de-a lungul întregului front. Prin urmare, nu aș spune că există puncte prioritare.

Lupte intense au loc pe toată linia frontului, care se întinde pe mai mult de 900 din totalul celor 1200 de kilometri. Există doar zone unde confruntările sunt mai tensionate. Și nu trebuie uitat că Rusia și-a schimbat tactica – folosește așa-numitele grupuri mici de infanterie, încercând să se infiltreze cu grupuri de câte 5–6 oameni, care apoi sunt eliminate, după care urmează alte grupuri de 5–6 oameni. Este un proces practic nesfârșit.

Distribuie Distribuie Comentarii