Guvernarea Viktor Orban a fost marcată de adoptarea unor legi controversate

Guvernarea Viktor Orban a fost marcată de adoptarea unor legi controversate

În pofida criticilor pe plan intern şi extern, Guvernul conservator condus de Viktor Orban, considerat favorit la alegerile legislative de duminică, a schimbat profund Ungaria din 2010, prin adoptarea unor legi controversate, care au pus în pericol valorile democratice, relatează AFP.

Guvernarea Viktor Orban a fost marcată de adoptarea unor legi controversate (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Schimbările iniţiate de Guvernul conservator au fost posibile în contextul în care Fidesz deţine o majoritate confortabilă în Parlamentul de la Budapesta, precizează AFP, care prezintă cele mai controversate reforme iniţiate de premierul Viktor Orban.

- Reforma presei

După victoria la alegerile din aprilie 2010, Guvernul conservator a propus o reformă a presei, care a marcat începutul unei dispute legislative. Presa a fost pusă sub tutela unui consiliu format din persoane apropiate puterii, fiind nevoită să respecte noi legi mai restrictive în domeniu.

Criticată de numeroşi jurnalişti şi de asociaţiile de profil din ţară, care au atras atenţia că reprezintă o ameninţare la libertatea de exprimare, legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie, provocând un conflict între Budapesta şi Bruxelles, în contextul în care Ungaria prelua preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

După câteva luni, Budapesta a acceptat concesii, dar insuficiente pentru a îndepărta îngrijorările privind ameninţarea la adresa libertăţii presei, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

- Conflicte repetate cu Uniunea Europeană

Nici nu s-au stins bine ecourile primei dispute între Budapesta şi Bruxelles că alte conflicte au apărut în cursul anului 2011, pe măsură ce noi legi au fost adoptate într-un ritm accelerat: 859 în total, faţă de puţin peste 580 în precedenta legislatură, potrivit statisticilor publicate de Parlament.

În acest context, UE i-a cerut premierului Viktor Orban modificarea unor legi privind protecţia datelor, justiţia şi Banca Centrală (MBN). Atacurile împotriva acestei instituţii au condus, la sfârşitul lui 2011, la suspendarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a ajutorului UE pentru Ungaria, într-un moment în care Budapesta era afectată de criza financiară. În final, Ungaria a decis că nu mai are nevoie de împrumutul de la FMI şi UE.

În prezent, toţi membri din consiliul de conducere a Băncii Naţionale sunt persoane apropiate de partidul conservator aflat la putere, Fidesz.

- Noua Constituţie şi protestele de stradă

Disputele între UE şi Ungaria au luat amploare odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, la începutul anului 2012. În noua Constituţie au fost incluse valorile promovate de Viktor Orban - familia tradiţională şi creştinismul. În plus, denumirea "Republica Ungară" a fost înlocuită cu "Ungaria".

Textul, care a fost contestat prin cinci amendamente, a consolidat puterea Fidesz în toate instituţiile puterii şi ale contraputerii.

Manifestaţii ale societăţii civile, conduse de asociaţia "Un milion pentru libertatea presei", au luat atunci amploare. La 3 ianuarie, zeci de mii de cetăţeni au ieşit în stradă pentru a denunţa "dictatura Orban". Aflată în acel moment în funcţia de secretar de Stat, Hillary Clinton s-a declarat îngrijorată "în legătură cu situaţia democraţiei din Ungaria".

La rândul său, UE şi-a intensificat presiunile asupra Guvernului de la Budapesta, încercând să obţină concesii, în special în domeniul justiţiei.

În pofida controverselor, Ungaria a ieşit treptat din atenţia UE, care s-a concentrat asupra crizei financiare din zona euro. În plus, Ungaria şi-a restabilit situaţia financiară, iar în 2013 a reuşit să iasă de sub procedura de deficit excesiv. Manifestaţiile au început să scadă în intensitate, în timp ce opoziţia de stânga a făcut eforturi să fie unită şi să se facă auzită.

- Antisemitism

Deşi Viktor Orban a asigurat că promovează o "toleranţă zero" faţă de antisemitism, incidentele sau declaraţiile antisemite au luat amploare în Parlamentul de la Budapesta în ultimii patru ani. Reabilitarea fostului regent al Ungariei, contraamiralul Miklos Horthy, aliat al lui Hitler, şi a altor personalităţi antisemite, l-au determinat pe scriitorul Elie Wiesel, laureat al Premieului Nobel pentru Pace şi supravieţuitor al Holocaustului, să restituie Guvernului de la Budapesta, în iunie 2012, decoraţia Marea Cruce de Merit a Republicii Ungare.

Cea mai recentă polemică a avut loc recent şi a vizat construirea unui monument controversat pentru a marca 70 de ani de la invadarea Ungariei de către Germania nazistă. Comunitatea evreilor a acuzat Guvernul conservator că evită referirile privind responsabilitatea Ungariei în Holocaust.

Sursa: mediafax.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 De citit!

3 Așa arată o gură care tocmai a primit o sinecură...

4 Le dă bine Lăzăroiu, din când în când...

5 Așa o fi?