Granița dintre "normal" și "halucinație" a fost studiată de cercetătorii britanici

Oamenii de știință de la Universitatea din Cardiff cred că pot ajuta la explicarea faptului că unii oameni sunt predispuși la halucinații și, împreună cu colegii lor de la Universitatea din Cambridge, au studiat natura predictivă a creierului uman. Rezultatele au fost publicate în revista "Proceedings of the National Academy of Sciences", informează bbc.com. Ei au pornit de la ideea că halucinațiile se produc din cauza tendinței creierului uman de a interpreta lumea folosind cunoștințele anterioare și predicțiile. Studiul a examinat dacă creierul uman, creând această imagine a lumii, contribuie la psihoză.

Cercetarea a constat în studierea a 18 de persoane care au suferit de semne foarte timpurii de psihoză menționate la un serviciu de sănătate mintală al NHS Foundation Trust din comitatul Cambridgeshire și din orașul Peterborough.

Ei au comparat rezultatele cu cele obținute de la 16 voluntari sănătoși. Ambele grupuri au fost întrebate dacă ar putea avea sens niște vagi imagini în alb-negru. Toate aceste imagini au fost prezentate apoi în culorile originale pentru a îmbunătăți capacitatea creierului de a înțelege imaginea ambiguă prezentată anterior.

La persoanele cu semne timpurii de psihoză nu s-a înregistrat o îmbunătățire mai mare a performanței, comparativ cu grupul de control format din oameni sănătoși, au constatat cercetătorii.

Specialistul Naresh Subramaniam de la Universitatea din Cambridge a spus că aceste constatări sunt importante deoarece ele spun că apariția de simptome cheie ale bolilor psihice poate fi înțeleasă în termenii unui echilibru alterat al funcțiilor normale ale creierului.

În același timp, apariția acestora sugerează și că aceste simptome și experiențe nu reflectă neapărat un creier "deteriorat ", ci mai degrabă unul care face eforturi — într-un mod foarte natural — de a da sens unor date care sunt ambigue.

Unul dintre autorii studiului, dr. Christoph Teufel, de la Universitatea din Cardiff, a declarat că constituirea unei viziuni este un proces constructiv, cu alte cuvinte, creierul nostru creează lumea pe care noi o percepem.

Un exemplu în acest sens ar fi o persoană care se plimbă prin cameră și identifică o formă neagră care se mișcă repede precum pisica sa, în ciuda faptului că informația vizuală nu a fost mai mult decât o pată. În acest caz, intrarea senzorială a fost minimă, iar cunoștințele anterioare au făcut munca de creație.

Prof. Paul Fletcher, de la Universitatea din Cambridge, a declarat că a avea un creier predictiv este foarte util deoarece ne face eficienți și părtași la crearea unei imagini coerente a unei lumi ambigue și complexe.

"Însă, de asemenea, aceasta înseamnă că nu suntem foarte departe de a percepe lucruri care nu sunt de fapt acolo, ceea ce este definiția unui halucinații", a adăugat specialistul.

Totodată, Paul Fletcher a spus că "experiențele perceptive alterate" nu se limitează numai la persoanele cu boli mintale, ci au fost observate într-o formă mai ușoară la întreaga populație. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Frica de pușcărie! Primăria Capitalei a anulat licitaţia pentru 100 de autobuze electrice: cele turceşti ar fi…

2 Rareș Bogdan, mesaj în miez de noapte din Parlamentul European

3 Ion Iliescu, declarație criminală despre Revoluție: Este momentul să încetăm să mai căutăm vinovați

4 Mafia locală / Frații Micula, vizați de un dosar de evaziune și spălare de bani de 44 milioane de euro / Cazul e i…

5 Val de demiteri / Guvernul a eliberat din funcție 28 de prefecți. Cine vine în loc

recomandări

Te ia DNA: Chiru Cristian Florin

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Burgeri în cele mai ciudate ipostaze