Acordul Trump-Putin-Xi din China care zguduie ordinea mondială postbelică
Summitul de joi de la Shenzhen a scos la iveală un front comun neașteptat între președintele american Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin. Potrivit The Washington Post , cei trei șefi de stat au parafat un document concis, de 226 de cuvinte, prin care își propun să reducă influența mecanismelor internaționale gândite inițial pentru a preveni războaiele și a impune limite marilor puteri.
În afara acestui punct comun, progresele vizibile au lipsit pe alte dosare, inclusiv în privința ambiției lui Trump de a negocia un nou acord pentru limitarea arsenalului nuclear. Liderii au reușit să consemneze în declarația de joi doar un angajament general privind continuarea dialogului comun între Statele Unite, China și Rusia pe tema controlului armamentului.
Ce prevede declarația comună de la Shenzhen
Prin textul adoptat, Trump, Xi și Putin și-au asumat să acționeze împreună pentru „reformarea ONU”, pentru limitarea atribuțiilor Curții Penale Internaționale (CPI) și pentru „creșterea producției și a furnizării de produse petroliere rafinate în beneficiul tuturor națiunilor”. Această ultimă formulare vizează direct sancțiunile energetice impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, măsuri care au complicat exporturile de petrol rusesc pe piețele globale.
Totodată, ținta juridică a declarației are o încărcătură sensibilă: Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru presupuse crime de război comise în Ucraina. În același document, președinții american și rus și-au exprimat împreună „aprecierea” față de Beijing pentru găzduirea reuniunii trilaterale.
Pe parcursul summitului, Donald Trump le-a adresat elogii ambilor lideri rivali, numindu-l pe fiecare „prieten”, iar ulterior a descris deplasarea pe rețelele sociale drept o „călătorie extraordinară și extrem de importantă”. Încă din debutul discuțiilor, liderul de la Casa Albă a sugerat că un cerc restrâns de mari puteri ar trebui să traseze direcția globală: „În calitate de președinți ai trei dintre cele mai mari țări ale lumii, avem o responsabilitate specială de a menține un dialog deschis, respectuos și constructiv asupra problemelor care îi afectează nu doar pe cetățenii noștri, ci întreaga planetă”.
Contrastul dintre masa de la Shenzhen și reuniunea europeană de la Berlin
Fotografiile de la summitul din Shenzhen au surprins o dinamică diplomatică distinctă: Xi Jinping a prezidat masa discuțiilor, încadrat de Trump la stânga și de Putin la dreapta. Cei trei au purtat tratative într-un format caracteristic liderilor autoritari, care își pot impune deciziile asupra statelor pe care le conduc.
Imaginea a contrastat puternic cu reuniunea desfășurată la Berlin de țările care susțin Ucraina, unde zeci de lideri europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au fost nevoiți să își armonizeze pozițiile ținând cont de propriii alegători, de parlamente și de interese politice divergente.
Deși președinții americani au jucat în mod tradițional rolul de lideri ai democrațiilor liberale, în ciuda nemulțumirilor ocazionale față de aliați, Trump a afirmat în repetate rânduri că se înțelege mai bine cu Xi și Putin decât cu liderii europeni. Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA și actual președinte al Conferinței de Securitate de la München, explică această predilecție prin dorința liderului american de a avea un singur interlocutor decident.
„Președintele Trump consideră că rolul său este foarte important în ceea ce privește construirea relațiilor personale. Iar o relație poate fi construită dacă există o singură persoană de cealaltă parte”, a declarat Ischinger, adăugând: „Problema în cazul nostru este că Europa nu are un lider de talia lui Xi Jinping”.
Analiștii avertizează că dorința lui Trump de a continua această colaborare schimbă deja modul în care interacționează statele. Julian Gewirtz, fost responsabil pentru politica privind China în administrația Biden, subliniază simbolismul imaginii transmise din China: „Mijlocul este mesajul, ca să spunem așa, pentru că imaginea pe care toți cei trei lideri au decis să o transmită este aceea că marile puteri stau împreună la aceeași masă, de pe poziții egale, în timp ce toți ceilalți privesc din exterior”. El a concluzionat că această abordare este „foarte diferită de aspirațiile privind un sistem internațional mai echitabil”.
Mesajul transmis europenilor din Air Force One și pregătirile pentru G20
Pe drumul de întoarcere spre Statele Unite, de la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One, Trump a intervenit telefonic la summitul liderilor europeni de la Berlin, la care participa și Volodimir Zelenski. Potrivit unei persoane familiarizate cu discuția, președintele american le-a transmis acestora că majoritatea conversațiilor sale cu Putin și Xi s-au concentrat asupra războiului din Ucraina, și nu asupra detaliilor tehnice privind controlul armamentului.
Patru surse apropiate discuției, care au vorbit sub protecția anonimatului, au relatat că Trump le-a spus omologilor europeni că Vladimir Putin își dorește pacea. În plus, liderul american a argumentat că, odată încheiat conflictul din Ucraina, statele europene ar putea redirecționa spre propriile economii fondurile alocate în prezent sprijinirii Kievului.
Inițiativele diplomatice ale Casei Albe cu Beijingul, Moscova și alte capitale urmează să se intensifice în săptămânile următoare. Luna viitoare, Trump va găzdui liderii Grupului celor 20 de mari economii ale lumii (G20) la clubul său de golf de lângă Miami. Xi Jinping intenționează să participe la reuniune, în timp ce Vladimir Putin nu oferise până joi un răspuns clar la invitația insistată de Trump. De cealaltă parte, Zelenski nu a primit încă o invitație la summit, potrivit uneia dintre sursele familiarizate cu discuțiile de la Berlin.
Disputa pe energie și tensiunile cu Kievul
În paralel cu apropierea de Moscova, Trump și-a exprimat tot mai des iritarea față de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Luna trecută, președintele american a încheiat un acord cu Putin pentru cumpărarea de motorină rusească, în pofida sancțiunilor americane în vigoare, și l-a acuzat pe Zelenski că acțiunile Kievului duc la scumpirea carburanților la pompă pentru americani.
Experții din domeniul energetic contrazic însă această explicație, arătând că o pondere mult mai mare din creșterea prețurilor la carburanți înregistrată din februarie se datorează războiului declanșat de Trump în Iran.
O ruptură față de 80 de ani de politică externă americană
Declarația de la Shenzhen poartă amprenta personală a lui Trump și marchează o premieră în diplomația SUA. Deși și alți președinți americani au cerut reformarea ONU și a Curții Penale Internaționale, niciunul nu a ales să facă front comun cu adversarii tradiționali ai Washingtonului pentru a impune asemenea schimbări.
Instituțiile postbelice au fost fondate de lideri marcați de anii de conflict global, cu scopul de a înlocui forța armelor cu diplomația și de a face mult mai dificilă modificarea granițelor prin violență. Chiar dacă sistemul nu a fost lipsit de imperfecțiuni — criticii amintind frecvent că SUA au intervenit în alte state atunci când au considerat necesar — structuri precum ONU le-au oferit țărilor mici o tribună pentru a-și face auzită vocea în crize globale precum schimbările climatice, pe care nu le pot gestiona singure.
Oficialii administrației Trump au reproșat însă în repetate rânduri atât ONU, cât și CPI — instanță din care Statele Unite nu fac parte — că manifestă părtinire împotriva Israelului, susținând că ONU și-a pierdut mare parte din utilitate și că tribunalul internațional și-a depășit mandatul.
Ned Price, fost diplomat de rang înalt în administrația Biden, avertizează asupra semnificației acestei schimbări de direcție: „Practic, ei spun: «Vrem să renunțăm la aceste reguli ale jocului, reguli care au funcționat în favoarea noastră în ultimii 80 de ani, în beneficiul sistemelor liberale, democratice și deschise din întreaga lume, și vrem să le înlocuim cu ceva foarte diferit»”.
Deși Price nu crede că administrația Trump va reuși să reformeze sistematic instituțiile internaționale în următorii doi ani, el estimează că reconfigurarea alianțelor va avea consecințe de lungă durată. „Daunele cele mai persistente sunt, în multe privințe, ireversibile. Este vorba despre ideea că Statele Unite pot ajunge de partea celor care promovează o viziune asupra lumii fundamental diferită, o viziune iliberală, aflată în contrast puternic cu ceea ce am afirmat întotdeauna despre noi înșine”, a explicat fostul diplomat. În opinia sa, „niciun viitor președinte nu va putea da timpul înapoi și șterge această imagine, această declarație comună”.
Aceleași temeri sunt împărtășite și de alți foști oficiali implicați în elaborarea politicii externe, care avertizează că efectele acestui demers ar putea depăși cu mult durata mandatului lui Trump, modificând reguli consolidate de-a lungul mai multor generații.
Ofensiva diplomatică a președintelui american vine într-un moment în care puterea sa internă se erodează. După alegerile de la jumătatea mandatului și odată cu instalarea noului Congres în ianuarie, Trump va avea de înfruntat o opoziție politică mai puternică acasă și posibile anchete și audieri parlamentare. Totuși, Constituția SUA îi oferă șefului statului o marjă largă de manevră în relațiile externe. Astfel, chiar dacă unele elemente ale reuniunii de joi au amintit de tradiția negocierilor de dezarmare purtate de fostul președinte Ronald Reagan cu liderii sovietici, Trump continuă să își modeleze moștenirea internațională pe o cale complet nouă.
Explorează subiectele:



