Chicago Tribune: Alegătorii români şi slovaci resping autoritarismul

Chicago Tribune: Alegătorii români şi slovaci resping autoritarismul

Alegătorii din estul Europei, neîncrezători în liderii cu tendinţe autoritare după decenii de oprimare comunistă, le-au transmis politicienilor care încearcă să-şi consolideze puterea să se gândească de două ori, comentează Chicago Tribune în ediţia electronică.

România a devenit la 16 noiembrie cea de-a doua ţară din regiune în care alegătorii au blocat anul acesta tentativa premierului în funcţie de a deveni preşedinte. Premierul Victor Ponta i-a urmat astfel omologului slovac Robert Fico, care a fost învins în alegerile prezidenţiale după ce a câştigat primul tur de scrutin, scrie Chicago Tribune, care preia o analiză realizată de Bloomberg.

După ce s-au confruntat cu o criză economică globală care le-a spulberat iluziile de a ajunge din urmă restul statelor UE, est-europenii le-au dat unor lideri precum Victor Ponta, Robert Fico şi premierul ungar Viktor Orban mandate puternice, în urma promisiunilor cu privire la îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Alegătorii din Slovacia şi România au dat primul semn de reacţie, a explicat Ognian Mincev, analist la Institutul pentru Studii Regionale şi Internaţionale din Sofia.

"În estul Europei, din ce în ce mai mulţi oameni simt că există un fel de conspiraţie a elitei, implicând o concentrare prea mare a puterii, prea multă corupţie şi o lipsă de interes faţă de oamenii obişnuiţi", a apreciat Mincev.

Premierul Victor Ponta a pierdut alegerile în faţa liderului liberal Klaus Iohannis, etnic german şi primar al oraşului Sibiu. Victoria a fost considerată surprinzătoare în condiţiile în care Ponta a obţinut un avans de 10% în primul tur al alegerilor, în timp ce Iohannis a insistat asupra corupţiei şi a necesităţii consolidării statului de drept.

Românii s-au mobilizat în turul doi după ce mii de cetăţeni din afara ţării au fost nevoiţi să aştepte ore pentru a-şi exprima votul în primul tur, iar unii nu au mai reuşit în final să-şi exercite acest drept. Ponta, care i-a calificat iniţial pe unii dintre aceşti alegători nemulţumiţi drept "agitatori", a provocat temeri în legătură cu riscul ca un singur om să deţină atât de multă putere, la 25 de ani după ce românii s-au revoltat împotriva lui Nicolae Ceauşescu, unul dintre cei mai represivi dictatori comunişti, a declarat Paul Ivan, analist la European Policy Center din Bruxelles.

O situaţie asemănătoare cu cea în care s-a aflat Victor Ponta s-a înregistrat în alegerile organizate în martie în Slovacia. Robert Fico, aflat la jumătatea celui de-al doilea mandat de premier, a dorit să devină preşedinte şi şi-a desemnat un succesor. Alegătorii, dezamăgiţi de promisiunile neîndeplinite cu privire la lupta împotriva corupţiei şi crearea de noi locuri de muncă, l-au ales însă la conducerea ţării pe omul de afaceri şi filantropul Andrej Kiska.

Kiska, care în iulie a respins cinci candidaţi pentru Curtea Constituţională propuşi de partidul aflat la guvernare, şi-a anunţat intenţia de a-şi folosi funcţia de preşedinte, mai mult ceremonială, pentru a reprezenta o contraprondere la premierul Robert Fico.

Premierul ungar Viktor Orban este însă liderul din regiune care a mers cel mai departe în încercarea de a-şi consolida puterea, iar aceasta fără să deţină funcţia de preşedinte. Premierul ungar s-a folosit de majoritatea de două treimi din Parlament, câştigată la alegerile din 2010, pentru a domina instituţiile din ţară. În pofida victoriei obţinută la alegerile din cursul acestui an, el se confruntă acum cu cele mai mari proteste. Mii de oameni au manifestat în faţa Parlamentului din Budapesta împotriva corupţiei şi au cerut ca Guvernul să răspundă în faţa poporului.

În iulie, la trei luni după ce a câştigat alegerile legislative, premierul Viktor Orban s-a pronunţat pentru înclocuirea democraţiei liberale cu "statul iliberal", invocând deficienţele tranziţiei democratice de la comunism şi prezentând Rusia, Turcia şi China drept posibile modele. În acest context, miniştrii din Uniunea Europeană au lansat marţi o dezbatere cu privire la noi reglementări pentru a asigura respectarea statului de drept în ţările membre.

"Alegerile din Slovacia şi România dau speranţe că modelul Orban nu este cel mai bun caz de bune practici în estul Europei", a declarat Olaf Boehnke, directorul biroului din Berlin al European Council on Foreign Relations. "Este o uşurare pentru numeroşi oameni din capitalele europene şi de la Bruxelles că democratizarea puterii şi încrederea în principiile Uniunii Europene încă rezonează în regiune", a subliniat analistul.

 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Noul” PNL / Trei foști miniștri din Guvernele Dragnea și un ministru din Guvernul Ponta candidează din partea …

2 Birchall, cu colții în jugulara lui Streinu-Cercel: Se pare că imunitatea parlamentară bate imunitatea medical…

3 De asta i-o fi pus Firea directori? / Semnați dom’le că dacă era vreun dosar la DNA știam, că-s prieten cu Călin…

4 Sensurile giratorii din România versus cele din Anglia. „Englezii habar n-au cum se fac banii“

5 PSD continuă linia infracțională / Avocata lui Dragomir, implantată de cuplul Vasilescu-Manda în fruntea listei …