DOSAR: 22 din actualii europarlamentari români candidează pentru un nou mandat la 25 mai

DOSAR: 22 din actualii europarlamentari români candidează pentru un nou mandat la 25 mai

Din cei 33 de europarlamentari români, 22 se regăsesc pe listele pentru europarlamentarele din 25 mai, la care se adaugă Laszlo Tokes, care va candida, pentru un al treilea mandat, din partea formaţiunii Fidesz, din Ungaria.

Listele partidelor româneşti pentru europarlamentare sunt dominate de actuali europarlamentari, la care se adaugă foşti miniştri, parlamentari sau alţi oficiali, numele noi pe locurile eligibile fiind o raritate.

Din cei 11 europarlamentari în legislatura 2009-2014, PSD a păstrat, pe lista comună cu UNPR şi PC, şase: Corina Creţu, Cătălin Ivan, Daciana Sârbu, Ioan-Mircea Paşcu, Victor Boştinaru şi Claudiu Ciprian Tănăsescu.

PSD mizează pe 13 locuri eligibile în PE, locurile 14 şi 15 fiind cu semnul întrebării.

În afară de europarlamentari, pe locurile eligibile ale PSD-UNPR-PC se află trei foşti miniştri: Ecaterina Andronescu, Dan Nica şi Maria Grapini (PC), senatorul Damian Drăghici şi Sorin Moisă, adjunctul şefului de cabinet al comisarului european pentru Agricultură. Doru-Claudian Frunzulică (UNPR), secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, ar putea prinde şi el un loc de europarlamentar. Şanse au şi Constantin-Laurenţiu Rebega (PC), vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Prahova, şi Ana-Claudia Ţapardel.

După ce în 2009-2014 a avut 11 europarlamentari, PDL speră să obţină, după scrutinul din mai, 5-6 mandate.

Democrat-liberalii mizează pe europarlamentarii cu experienţă, astfel că pe primele locuri pe listă se află Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu şi Marian-Jean Marinescu. Cei patru eurodeputaţi sunt urmaţi de preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, şi de consilierul parlamentar Orest Onofrei.

Şi PNL, care ar putea obţine 7 mandate, merge pe mâna europarlamentarilor, actuali sau foşti. Lista este deschisă de eurodeputata Norica Nicolai, urmată de Adina Vălean, Ramona Mănescu (care a părăsit PE anul trecut pentru a prelua portofoliul de la Transporturi), Cristian Buşoi (şi el fost europarlamentar, înainte de a fi numit în fruntea CNAS, în 2013), Renate Weber şi Eduard Hellvig.

Doi europarlamentari care în 2009 au fost pe lista PDL candidează din nou dar din partea altor partide: Sebastian Bodu, pe poziţia a doua la PNŢCD, şi Cristian Preda, care deschide lista noii formaţiuni PMP. Cele două formaţiuni şi-au propus să atingă pragul de 5%, ceea ce le-ar permite să trimită doi reprezentanţi în PE.

Pe primele două locuri ale listei UDMR se află europarlamentarii Iuliu Winkler şi Csaba Sogor.

Corneliu Vadim Tudor va candida şi el pentru un nou mandat pe listele PRM, după ce, iniţial, Biroul Electoral Central (BEC) i-a respins candidatura.

După ce a candidat din partea României de două ori, în 2007 ca independent, iar în 2009 pe lista UDMR, Laszlo Tokes ocupă acum poziţia a treia pe listele alianţei Fidesz-KDNP din Ungaria.

Fără îndoială, "marea absentă" a acestor euroalegeri este Elena Băsescu. În 2009, fiica preşedintelui s-a aflat, iniţial, pe listele PDL, fiind propusă şi susţinută de organizaţia de tineret. Au apărut însă critici, inclusiv din partid, iar Traian Băsescu preciza, la 10 martie 2009, într-o emisiune tv, că va discuta cu ea despre candidatură.

După 8 zile, Elena Băsescu anunţa, într-o conferinţă de presă, că demisionează din PDL pentru a candida ca independent.

"Contrar celor apărute în presă, vreau să ştiţi că nu tata mi-a impus candidatura şi nici PDL nu a acţionat servil, acceptându-mă pe listă (...) "Eu nu doresc să mă ascund după listele unui partid, nu doresc ca tatăl meu să fie acuzat de nepotism şi PDL să fie pus în situaţia dificilă de a alege între mine şi intelectuali, şi ca urmare am decis să demisionez din PDL", spunea Elena Băsescu, adăugând că după euroalegeri intenţionează să revină în partid.

În campania de strângere de semnături, Elena Băsescu a fost ajutată de lideri democrat-liberali, precum fostul preşedinte al PDL Sălaj, Viorel Stanca, în timp ce Elena Udrea declara că este dispusă să o ajute financiar dacă are nevoie.

Candidatura sa a atras atenţia presei străine, care a numit-o fie "Paris Hilton din Carpaţi" (BBC), fie o "păpuşă Barbie", care "defilează pe podiumurile de modă, petrece în cluburi până în zori şi nu se descurcă întotdeauna cu gramatica" (AP).

La 7 iunie 2009, Elena Băsescu a câştigat un mandat de europarlamentar şi la scurt timp după anunţ a redevenit membru al PDL după ce a primit, la sediul central al formaţiunii, de la Monica Iacob Ridzi, documentele necesare.

După scrutin, vicepreşedintele PDL Cezar Preda a recunoscut că democrat-liberalii au ajutat-o pe Elena Băsescu, menţionând că este greu să creadă cineva în România că "un independent pur şi fără sprijinul unui partid" poate să obţină în alegeri un scor de 4,2%.

"O parte din Partidul Democrat Liberal s-a mobilizat şi pentru Elena Băsescu, care era clar un om al nostru şi care, printr-o greşeală, eu insist să cred că a fost o mare greşeală, a cedat unor intervenţii din societatea civilă, complet deplasate, s-a retras şi a candidat ca independentă", a spus Preda, la RFI.

În ceea ce priveşte o nouă candidatură în mai, Elena Băsescu a păstrat suspansul până în ultima clipă.

Deşi în presă s-a vehiculat că fiica preşedintelui va candida din partea PMP, fiind chiar invitată de unii membri ai noului partid să facă acest lucru, Elena Băsescu a anunţat, într-o conferinţă de presă, că nu mai vizează un nou mandat de parlamentar european.

"Deşi am numărul de semnături, nu voi candida, pentru că nu doresc să iau unul, două sau trei procente din scorul PMP. Doresc ca acest proiect lansat de tatăl meu să reuşească să dea, în 2016, premierul", a spus Elena Băsescu, la 24 martie, când a şi demisionat din PDL pentru a se înscrie în PMP.

"Poziţionarea mea pe un loc eligibil m-ar dezonora", a spus Elena Băsescu, precizând că ar fi doar un "troc imoral", ea referindu-se la faptul că PMP îi rezervase locul 2 pe lista de candidaţi la PE.

"Îmi exprim speranţa ca toţi cei care mi-au oferit semnăturile să dea voturile PMP şi nu altor partide, mai ales PDL care pe poziţii eligibile are persoane care au trecut mult de vârsta pensionării", a mai precizat Elena Băsescu.

Ulterior, ea avea să declare că a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat în PE după o discuţie "foarte serioasă" cu Traian Băsescu.

"Aşa cum a spus şi tatăl meu, am avut o discuţie foarte serioasă în care am luat în calcul absolut toate aspectele. Nu s-a pus niciodată problema să ocup un loc eligibil pe lista Partidului Mişcarea Populară. S-a pus în discuţie candidatura ca şi independent, însă niciodată cea de pe listă pentru că, aşa cum am făcut-o şi în 2009, aşa cum vreau să o fac şi acum, nu vreau să mă folosesc de un partid pentru a obţine o funcţie, o demnitate publică. Am spus întotdeauna că nu mă ascund după liste şi acum aş fi vrut să candidez independent, însă am văzut foarte multe sondaje care spuneau acelaşi lucru - că pot să iau unu, două, trei procente chiar din procentul Mişcării Populare şi nu din altă parte", a spus, la 12 aprilie, Elena Băsescu, într-o conferinţă de presă susţinută la Alba Iulia, după lansarea candidaţilor PMP la alegerile europarlamentare.

În afară de partidele politice care au europarlamentari în prezent, s-au mai înscris pentru scrutinul din mai Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă şi Partidul Poporului Dan Diaconescu.

Pe lângă candidaţii aflaţi pe liste de partid, la euroalegeri se vor prezenta şi 8 candidaţi independenţi: Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Dănuţ Liga, Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Peter Costea, Constantin Filip Titian, Valentin Dăeanu.

Mircea Diaconu a avut probleme legate de candidatură, care i-a fost respinsă iniţial de BEC. Agenţia Naţională de Integritate a trimis BEC, la 26 martie, o informare în care se arăta că fostul ministru nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

Diaconu a contestat la Tribunalul Bucureşti decizia Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura, iar decizia finală a aparţinut Curţii de Apel Bucureşti care i-a dat undă verde pentru PE.

Şi candidatul PNL Eduard Hellvig se află în proces cu ANI, după ce a fost găsit incompatibil de către inspectorii de integritate, întrucât pe lângă funcţia ministerială a fost şi director la o firmă, angajat ca cercetător în ştiinţe politice în altă societate şi a mai încasat salariu de la o bancă de celule stem.

Comentând listele formaţiunilor din România, EUobserver nota, la 10 martie, că scandalurile de corupţie, nepotism şi clientelism din jurul eurocandidaţilor vor contribui la o prezenţă scăzută la vot.

Publicaţia observa că pe liste se află Daciana Sârbu, soţia premierului Victor Ponta, Adina Vălean, soţia preşedintelui PNL, Crin Antonescu, şi Ramona Mănescu, soţia primarului liberal al Sectorului 6, Rareş Mănescu.

În 2009, prezenţa la vot a fost de 27,4%, românii fiind depăşiţi la rata de absenteism doar de Slovacia (19,6%), Lituania (20,9%) şi Polonia (24,5%), în timp ce media europeană a fost de 43%.

Sursa: mediafax.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Vipera ţine cu dinţii de Reghecampf

2 O femeie l-a surprins pe soț în timp ce „servea un oral” de la o minoră / Ce a urmat s-a transformat în coșmar

3 Așa o fi?

4 Alcov bucureștean cu o bombă sexuală / Un milionar căsătorit a combinat-o pe fiica partenerului de afaceri

5 VIDEO De văzut!