Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

EXPLOZIV/DNA îl ÎNGROAPĂ DEFINITIV pe Ghiță

Fara indoiala, intre procurorii anticoruptie si parlamentarul miliardar Sebastian Ghita se desfasoara una devarat razboi pe viata si pe moarte, mai ales dupa ce acesta din urma a facut dezvaluiri publice fara precedent, de-a dreptul socante, privind faptul ca ar fi victima unei anchete strict politice. Apoi acesta a inregistrat si mai multe victorii in justitie obtinand, rand pe rand, din partea instantelor, ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe firmele sale.  

Insa situatia s-ar putea schimba radical, procurorii pregatind un veritabil contraatac la baioneta, dupa ce ar fi primit informatii privind implicarea „inamicului public numarul unu” in „deturnarea” unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Practic, anchetatorii deschid astfel noi fronturi impotriva lui Sebastian Ghita, cel suspectat ca s-ar afla in spatele acestor „combinatii” cu fonduri pentru cercetare, in care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbra, pentru a pune mana pe „potul” cel mare.

Inchiriaza inventatori! 

Totul ar fi pornit dupa ce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stintifica si Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finantare pentru sesiunea 2014 – 2020. Iar in lumea academica a inceput sa se tot vorbeasca despre faptul ca, pentru a pune mana pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentati” politici ar fi ajuns chiar sa plateasca doctoranzi si inventatori, ca sa cesioneze lucrari de doctorat si brevete. Iar cum printre numele vehiculate se afla si cel al lui Sebastian Ghita, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a IT-ului, aceasta „barfa” nu avea cum sa nu atraga atentia structurilor informative. Sau cel putin a unei parti din acestea.
Cert este ca, apoi, a aparut ghidul solicitantului „Sectiunea D – Intreprinderi nou-infiintate inovatoare”, unde se poate lua 1.000.000 de euro de proiect daca solicitantul este din Bucuresti sau Ilfov si 1.500.000 de euro daca este din orice alt judet. Inclusiv Prahova, „fief” unde procurorii suspecteaza ca s-ar fi pus la cale o adevarata „suveica” de firme care sa garanteze succesul obtinerii fondurilor pentru cercetare.

In acest scandal apar si numele ministrilor Eugen Teodorovici, Rovana Plumb, Marius Nica si Nicolae Banicioiu

Numai ca reprezentantii unor prestigioase institute de cercetare, dar si alti specialisti care activeaza de o viata, cu rezultate remarcabile, in acest domeniu, au inceput sa susoteasca intre ei ca „sprijinul” acordat de la stat nu este decat o cacealma si ca, de fapt, ar fi vorba de un apel personalizat. Si totul a pornit dupa introducerea in ghidul solicitantului, la pagina 10 a buclucasei prevederi „n”, care prevede ca „proiectul este insotit de documente pre-contracte a caror valoare cumulata pentru perioada proiectului si perioada de durabilitate este cel putin egala cu valoarea asistentei nerambursabile solicitate prin proiect”.
Adica s-a impus conditia sa ai deja contracte de valoarea finantarii pe care o primesti, toata lumea din piata cercetarii stiind ca acest lucru favorizeaza vadit un jucator ca Sebastian Ghita, care are atatea zeci de firme.

Dintr-un buzunar in altul

Dupa cum sustin sursele noastre, suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul ca, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghita, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru ca acestea sa se garanteze intre ele, obtinand astfel fondurile bugetare.
Mai ales ca, de exemplu, institutele nationale sau alti solicitanti nu ar avea timpul necesar sa-si gaseasca precontracte ca sa indeplineasca aceasta stranie conditie, pentru ca nimeni nu investeste intr-un produs aflat in faza de cercetare pana ce nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piata pentru desfacere. In schimb, conform rationamentului celor care monitorizeaza acest caz, un solicitant ca Sebastian Ghita, avand la dispozitie infrastructura de firme si apropiati, inclusiv din domeniul IT sau farmaceutic, societati cu bugete impresionante, are cum sa ruleze aceste pre-contracte. Adica o anume firma X declara ca are contract de 1.500.000 de euro cu firma Y – aflata tot sub controlul sau! –, aceasta declarand ca are pre-contract cu firma Z si tot asa, pana ce se inchide cercul.

Cercetare fara… cercetare 

In acest fel ar fi practic eliminate din start, in mod neloial, multe institute si  societati care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-si sa depuna acum proiecte. Si care sunt astfel eliminate tocmai pentru ca fac cercetare pentru cercetare, fara ca target-ul lor principal sa fie planul de afaceri, adica sa aiba pre-contracte. Mai mult, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in acest scandal pe cale sa fie detonat mai apar numele ministrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici si, nu in ultimul rand, cel al lui Nicolae Banicioiu, Sanatatea fiind domeniu prioritar! Iar cum bugetul total al apelului este de 107 milioane de lei si termenul limita expira pe 11 august, ramane de vazut daca „cercetarile” anchetatorilor vor da roade si acestia vor reusi sau nu sa stranga destule probe pentru a intocmi zeci de noi dosare pentru… „cercetare”, cate unul pentru fiecare solicitare considerata a fi frauduloasa. Cătălin TACHE

Caz CONCRET/De citit cu MARE ATENȚIE

In cadrul unuia dintre cele mai importante institute de cercetare si dezvoltare in tehnologia informatiei si comunicatiilor din Romania, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Informatica, prescurtat ICI, se afla in desfasurare un contract cu finantare europeana, avand valente clare de ilegalitate si inoportunitate, contract prin care se va realiza o fraudare de proportie a banilor europeni.

Mai exact, in anul 2014 a fost demarata o procedura de achizitie publica pentru proiectul „Infrastructura de tip cloud pentru institutiile publice”. Obiectivul proiectului, finantat prin FERD, este modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice oferite catre cetateni prin intermediul unei infrastructuri de tip Cloud Computing, care sa aduca imbunatatiri in achizitia si utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor la nivelul institutiilor publice, sa sporească transparenta activitatilor institutiilor publice si sa faciliteze interoperabilitatea intre serviciile electronice publice.

În primul rând există o problemă privind competentele legale ale ICI de a dezvolta un astfel de proiect. Astfel, conform legii nr. 161/2003 ICI nu are atributii sau responsabilitati in ceea ce priveste domeniul guvernarii electronice (e-guvernare, e-administratie) si de asigurarea a interoperabilitatea serviciilor de e-guvernare sau e-administratie. De asemenea, implementarea Directivei nr. 123/2006 privind Serviciile nu intra în zona de competenta a institutului, evident cu exceptia serviciilor proprii.

Drept urmare, nu exista fundamentarea legala a utilitatii si necesitatii realizarii unui proiect de Cloud Computing pentru administratia publica de catre ICI si nicio obligatie legala pentru orice institutie în a utiliza infrastructura ce va fi implementata.
Ca sa nu mai amintim de costurile ridicate ale unui astfel de proiect, ce se amortizeaza foarte greu si in timp indelungat. Totodată, proiectele implementate din fonduri europene trebuie mentinute in stare de functionare pentru minimum 5 ani, timp in care costurile privind mentenanta, licentierea si administrarea sunt suportate de la bugetul de stat, rezultand astfel riscul prejudicierii suplimentare a bugetului de stat, inclusiv in faza post-implementare a proiectului.

Cu toate acestea, pe 1 aprilie 2014, a fost lansata procedura de achizitie publica aferenta proiectului iar pe 19 decembrie 2014, autoritatea contractanta a desemnat drept castigatoare a licitatiei o asociere formata din Uti, Ymens Teamnet (Sebastian Ghita) si CP Consultant Services, care, la randul lor, au ca subcontractanti firmele Siveco Romania si Romsys.
Prima propunere financiara facuta la OIPSI de catre ICI a fost de 10 milioane de euro, ulterior ajungand la 16 milioane de euro, fara vreo justificare si fara sa fie modificata documentatia proiectului, adica dintr-un foc 6 milioane de euro in plus fara sa fie cazul.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Nicolae Andrei, directorul tehnic de la ICI, care trebuia sa realizeze documentatia de proiect, nu detinea cunostintele necesare pentru a duce la bun sfarsit o asemenea sarcina, situatie in care a intervenit Doina Banciu iar documentatia a fost realizata de catre Ymens Teamnet, bineinteles, ilegal, firma introducand specificatii care sa o avantajeze la licitatie.

O parte din tehnologiile propuse (mai ales cele bazate pe Microsoft) puteau fi furnizate si de alti ofertanti. Totusi, acestia nu ar fi putut deveni competitivi pentru ca pretul la care le-ar fi achizitionat ar fi fost mult superior preturilor practicate de catre Microsoft pentru grupul Ymens – Teamnet intrucat acestia au avantajul implementarii a numeroase proiecte pe tehnologie Microsoft si beneficiaza de discounturi preferentiale din partea Microsoft, cu mult mai mari fata de cele oferite firmelor concurente.

Miza realizarii proiectului de cloud de la ICI pe tehnologie Microsoft o constituie faptul ca volumul de vanzari al tehnologiei Microsoft de catre Ymens - Teamnet va atinge, odata cu implementarea proiectului, pragul la care Microsoft acorda dreptul prioritate in livrarea produselor, insotit de mari discounturi pentru România firmei Teamnet, anterior definirii documentatiei pentru cloudul ICI, fiind discutati termenii si conditiile pentru acordarea acestui drept.

Pe de alta parte, documentatia de atribuire si cea care a stat la baza obtinerii finantarii proiectului prezinta numeroase lacune, fapt care va face ca proiectul sa nu atinga indicatorii de performanta pe care ICI si-i asuma prin contractul de finantare semnat cu MCSI. Printre problemele existente se numara faptul ca nu sunt definite servicii concrete, utile atat pentru cetateni, cat si pentru institutiile publice sau guvernamentale ori mediul economic, nu sunt mentionate, in mod concret, institutiile guvernamentale care vor beneficia de cloudul guvernamental si nici aplicatiile curente ale institutiilor care urmeaza a fi migrate in cloud, nu a fost realizata o analiza de impact, care sa prezinte concluzii clare cu privire la oportunitatea migrarii serviciilor institutiilor guvernamentale in cloud, mai ales in conditiile in care, mai mult ca sigur, o mare parte din aceste servicii sunt asigurate ca urmare a derularii unor alte proiecte finantate din fonduri europene. In plus, lipsesc din arhitectura unele componente majore, precum serverul de aplicatie sau definirea modului de asigurare a interoperabilitatii si securitatii iar solutia tehnica aleasa pentru infrastructura necesara realizarii proiectului este supradimensionata in raport cu necesitatile de natura functionala si obiectivele proiectului.

O problema grava este ca in documentatie au fost inserate specificatii tehnice care restrang caracterul concurential al procedurii de atribuire si favorizeaza asocierea Uti, Ymens Teamnet si CP Consultant Services si care conduc catre un grup unitar de sisteme de operare de tip server, baze de date si aplicatii, fiind evidente similaritatile cu platforma de cloud Microsoft Azure (Ymens Teamnet detine si gestioneaza in prezent un cloud privat construit pe aceasta platforma, care asigura in intregime tipurile de servicii proiectate a fi dezvoltate in cadrul proiectului ICI).

Conform legislatiei din domeniul achizitiilor publice, impunerea in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare a unor criterii restrictive, ce privilegiaza un anumit operator economic, poate atrage corectii financiare de 25 % din totalul sumei alocate proiectului sau de pana la 100 % daca se dovedeste utilizarea intentionata a criteriilor ilegale sau discriminatorii.
In aceasta ultima situatie, statul roman va pierde 16 milioane de euro, bani aruncaţi pe apa Sambetei doar pentru ca o mare parte din ei sa fie recuperati in buzunarele incapatoare ale unor oportunisti ai ultimilor ani care, cica, informatizeaza societatea romaneasca.
În ciuda acestor evidente, Doina Banciu sustine public ca obiectivele asumate ale proiectului ICI ar fi destinate zonei de cercetare, specifica institutiei pe care o coordonează, si nu pentru a servi administratiei publice. Desi afirmatia sa nu are sustinere in documentatia aferenta proiectului, acest aspect a fost sustinut de catre Doina Banciu in cadrul discutiilor avute cu reprezentantii MCSI, pentru a raspunde intrebarilor Guvernului referitoare la proiect.

Aşa s-a ajuns la situaţia anormala, in care se va realiza un cloud guvernamental, fara asumarea proiectului de catre Guvern – unica institutie ce are atributele necesare pentru a impune (pe baza de HG) utilizarea unui astfel de cloud pentru entitati din domeniul administratiei publice.

Galerie foto și documente




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 BREAKING Adversarii lui Kovesi au reușit să convingă Bruxellesul: Ea este cea mai bună alegere pentru șefia Pa…

2 ALERTĂ Ce au hotărât „cele 5 fete bune” care-l judecă pe Dragnea. Procesul va dura foarte puțin! Moment-CHEIE …

3 VIDEO Voi vedeți ce se întâmplă acum la Secția 17 de Poliție?

4 VIDEO Tudose, dezvăluiri incredibile despre Dragnea și căcatul din PSD! Oameni buni, TOTUL este o MINCIUNĂ!

5 Informație. Dragnea a dat ordin ca Iordache să facă „o listă cu toți procurorii și judecătorii care-au lucrat …

recomandări

Te ia DNA: ISU

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cum arată zona Fukushima la câțiva ani după dezastru