Ce se întâmplă cu adevărat în Europa? Indiciile care îi fac pe experți să vorbească despre o „resetare” a UE

Într-o perioadă marcată de războaie, tensiuni geopolitice și incertitudini economice, optimismul pare să fie o resursă tot mai rară în Europa. Continentul se confruntă cu o populație îmbătrânită, o creștere economică modestă și un val persistent de scepticism privind viitorul său. Cu toate acestea, o analiză Bloomberg sugerează că este prea devreme pentru a considera proiectul european în declin ireversibil.

La zece ani de la Brexit, Uniunea Europeană nu doar că a supraviețuit uneia dintre cele mai mari crize din istoria sa recentă, ci a rămas surprinzător de unită. Mai mult, schimbările politice din unele state membre, inclusiv pierderea influenței unor lideri eurosceptici precum Viktor Orbán, oferă argumente celor care cred că Europa are încă resurse pentru o nouă etapă de dezvoltare.

O Europă aflată sub presiune

Provocările sunt însă numeroase.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze securitatea continentului, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinea globală. În paralel, multe economii europene se confruntă cu inflație persistentă, creștere lentă și dificultăți pe piața muncii.

Pe fondul acestor probleme, partidele populiste și formațiunile radicale câștigă teren în mai multe state membre. În același timp, Bruxellesul încearcă să promoveze concepte precum reindustrializarea, autonomia tehnologică și consolidarea industriei de apărare, într-un context în care relația transatlantică a devenit mai puțin previzibilă după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Implementarea acestor obiective se dovedește însă mai complicată decât formularea lor în documentele oficiale.

Motive de optimism prudent

În pofida dificultăților, există și semnale care sugerează că Europa începe să se adapteze noii realități.

Brexitul, considerat în urmă cu un deceniu o lovitură majoră pentru proiectul european, nu a declanșat efectul de domino anticipat de mulți analiști. Dimpotrivă, sondajele recente arată că o parte semnificativă a britanicilor regretă ieșirea din Uniunea Europeană și susține o apropiere mai mare de Bruxelles.

În Europa Centrală și de Est, Polonia s-a transformat într-una dintre cele mai dinamice economii ale Uniunii și într-un susținător activ al integrării europene. Chiar și formațiunile naționaliste care câștigă teren în diferite state nu mai promovează, în general, ieșirea din UE, ci încearcă să influențeze direcția în care evoluează aceasta.

Efectul Trump și noua agendă de securitate

Revenirea lui Donald Trump în centrul politicii americane a produs o schimbare importantă în mentalul colectiv european.

Pozițiile sale controversate privind NATO și relația relativ conciliantă cu Vladimir Putin au determinat multe capitale europene să privească mai atent propriile vulnerabilități.

În consecință, sprijinul public pentru creșterea cheltuielilor de apărare este în creștere, iar tot mai multe guverne susțin dezvoltarea unei industrii militare europene capabile să reducă dependența de Statele Unite.

În același timp, state considerate până de curând actori secundari în arhitectura occidentală încep să joace un rol mai activ. Bloomberg remarcă inclusiv apropierea tot mai mare dintre Canada și Uniunea Europeană, pe fondul orientării politice promovate de premierul Mark Carney.

Încrederea europenilor în SUA se prăbușește. Doar unul din zece mai vede Washingtonul ca pe un aliat

Economia europeană rezistă mai bine decât se credea

Deși perspectivele economice rămân prudente, există indicatori care arată o reziliență mai mare decât cea anticipată în urmă cu câțiva ani.

Rata șomajului din zona euro este în prezent semnificativ mai redusă decât în urmă cu un deceniu. În plus, Europa continuă să beneficieze de ceea ce președintele francez Emmanuel Macron numește „capitalul încrederii” — predictibilitate legislativă, respectarea statului de drept și stabilitate instituțională.

Într-o lume în care marile puteri sunt tot mai imprevizibile, aceste avantaje devin o resursă strategică importantă.

Analiștii consideră că apropierea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale Acordului Comprehensiv și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) ar putea crea, pe termen lung, un nou pol comercial capabil să echilibreze influența economică a Statelor Unite și a Chinei.

Miza tehnologică și cursa pentru inteligența artificială

Unul dintre domeniile în care Europa continuă să fie percepută ca fiind în urma Statelor Unite și a Chinei este inteligența artificială.

Continentul nu dispune de giganți tehnologici comparabili cu cei americani. Cu toate acestea, există câteva excepții importante, precum compania olandeză ASML, lider mondial în producția de echipamente esențiale pentru fabricarea semiconductorilor.

Mai mult, investițiile de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură digitală ar putea genera oportunități semnificative pentru industria europeană.

Potrivit estimărilor Bloomberg Intelligence, companiile europene conectate la ecosistemul inteligenței artificiale au șanse să își majoreze profitabilitatea în următorii ani.

Franța și Germania, verigile decisive

Rămâne însă întrebarea esențială: vor reuși Franța și Germania să își recapete dinamismul economic și stabilitatea politică?

Cele două economii care au reprezentat motorul integrării europene traversează o perioadă dificilă. Germania se confruntă cu stagnare economică și ascensiunea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în timp ce în Franța partidul Adunarea Națională continuă să câștige influență.

Aceste evoluții alimentează temerile privind capacitatea Europei de a răspunde provocărilor externe fără reforme profunde.

O nouă etapă pentru proiectul european

Pentru mulți economiști și analiști politici, soluția nu poate veni decât prin modernizarea instituțiilor și adaptarea modelului economic european la competiția globală.

Primele semnale există deja. Germania pregătește reforme importante în domeniul pensiilor private, care ar putea direcționa sume semnificative către piețele europene de capital. De asemenea, Berlinul pare dispus să adopte o poziție mai fermă față de importurile chineze care afectează competitivitatea industriei locale.

BCE a frânat extinderea Revolut în Europa. Fintech-ul, obligat să își consolideze controalele interne

Poate că acestea sunt doar primele mișcări ale unui proces mai amplu. Însă, într-o lume în care globalizarea nu mai garantează prosperitate și stabilitate, iar centrele de putere se reconfigurează permanent, Europa pare să înțeleagă că nu își mai poate permite luxul stagnării.

Întrebarea nu mai este dacă Uniunea Europeană trebuie să se schimbe, ci dacă va reuși să o facă suficient de repede pentru a rămâne un actor relevant într-o ordine mondială aflată în plină transformare.