Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

PROSTITUATUL politicii româneşti APĂRĂ VOTUL pentru Guzganian

Prostituatul politicii româneşti, cârpa lui Hrebenciuc şi Ponta, ia apărarea votului pentru salvarea lui Guzganian.

Calin Popescu Tariceanu îi critică pe Klaus Iohannis şi Tiberiu Niţu şi explica de ce Senatul a respins cererea de urmarire penala a lui Vosganian. Prostituatul spune că s-ar fi creat un precedent periculos, ar fi deschis calea spre transformarea României intr-o republica a procurorilor.

 Tariceanu, arata, intr-un comunicat remis sambata, ca dosarul in care s-a cerut avizul pentru urmarirea penala a lui Varujan Vosganian, "instrumentat de Procuratura Generala si pentru care s-a cerut votul Senatului nu se refera la presupuse fapte de coruptie ale unui senator, ci pune in discutie o decizie politica a unui ministru in functie, concretizata printr-o hotarare de Guvern". Tariceanu subliniaza ca, in acest caz, "pot sa afirm ca un vot in favoarea cererii procurorului general, asa cum isi dorea si Presedintele, ar fi creat precedentul potrivit caruia orice decizie a Executivului (deci, potential si a Presedintelui) si a oricarei autoritati publice ar fi putut fi cenzurata in viitor de catre procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru ca el ar fi deschis calea spre transformarea Romaniei intr-o republica a procurorilor."

Tariceanu il critica pe procurorul general Tiberiu Nitu, afirmand ca "Aceasta concluzie mi-a fost intarita si de interventia neavenita a Procurorului General, Tiberiu Nitu, care, prin cele spuse: , aduce o grava atingere principiului separatiei puterilor in stat si reprezinta un atac nepermis la adresa Senatului. Consider ca CSM ar trebui sa sesizeze Inspectia sa Judiciara in acest caz, asa cum o face si atunci cand unii politicieni critica nepermis Puterea Judecatoreasca."

In comunicatul dat publicitatii sambata, Tariceanu il critica si pe presedintele Klaus Iohannis, afirmand ca "Daca ar fi sa ne ghidam dupa ceea ce a spus luni domnul Presedinte, dar mai ales dupa criticile deschise ale Presedintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degraba in realitate o continuare a politicii initiate de fostul presedinte potrivit careia institutiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie sa se conformeze directiilor propuse de Cotroceni. (...) Dupa alegerile de anul trecut mi-am propus sa ma abtin de la orice critica la adresa Presedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi in niciun caz o critica la adresa Presedintelui. El deriva insa din necesitatea ca, in calitatea mea de Presedinte al Senatului Romaniei, sa apar rolul acestei institutii fundamentale a democratiei in arhitectura constitutionala si sa subliniez pozitia sa independenta si legitima in raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu si nu intr-un caz particular."

Iată comunicatul de presa transmis de Prostituat:

Votul privitor la dosarul Vosganian, exprimat in urma cu doua zile in plenul Senatului de o majoritate semnificativa, la care au aderat senatori din toate grupurile parlamentare, a generat o serie de reactii critice la care ma vad obligat sa raspund, mai ales ca ele vin dinspre Presedintele Romaniei si dinspre Procurorul General, iar natura acestor critici pune sub semnul intrebarii capacitatea Senatului de a discerne intr-o problema extrem de serioasa si grava.

Nu mai departe de luni, 9 februarie, Presedintele Iohannis declara in plenul Camerelor reunite urmatoarele: "Imi doresc un Parlament puternic... Parteneriatul Presedintelui cu Parlamentul raspunde nevoii de a restabili increderea in aceasta institutie fundamentala a democratiei." Dupa votul din Senat, parteneriatul propus de Presedinte pentru restabilirea increderii s-a transformat intr-o critica fara menajamente fata de opinia exprimata de majoritatea senatorilor.

In primii ani de dupa revolutie, cuvantul "reforma" devenise un fetis folosit la tot pasul de foarte multi politicieni si personalizat conform unor interese personale, de grup, de partid etc. Acum, "schimbarea" pare sa fi luat locul "reformei".

Impartasesc opinia domnului Presedinte privind necesitatea unei schimbari cerute de electorat cu ocazia alegerilor prezidentiale dar, inainte de a purcede la schimbare, este absolut necesar sa definim reperele acestei schimbari.

Daca ar fi sa ne ghidam dupa ceea ce a spus luni domnul Presedinte, dar mai ales dupa criticile deschise ale Presedintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degraba in realitate o continuare a politicii initiate de fostul presedinte potrivit careia institutiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie sa se conformeze directiilor propuse de Cotroceni. Aceasta interpretare mi-a fost intarita si de faptul ca criticile de ieri au fost continuate azi cu aceeasi asprime, chiar daca ele au fost mascate prin circumscrierea lor in lupta cu coruptia: "Reinnoiesc apelul adresat clasei noastre politice de a intelege ca un Parlament tolerant cu coruptia si coruptii nu se va bucura niciodata de respectul si increderea cetatenilor".

In realitate, dosarul instrumentat de Procuratura Generala si pentru care s-a cerut votul Senatului nu se refera la presupuse fapte de coruptie ale unui senator, ci pune in discutie o decizie politica a unui ministru in functie, concretizata printr-o hotarare de Guvern.

De aceea pot sa afirm ca un vot in favoarea cererii procurorului general, asa cum isi dorea si Presedintele, ar fi creat precedentul potrivit caruia orice decizie a Executivului (deci, potential si a Presedintelui) si a oricarei autoritati publice ar fi putut fi cenzurata in viitor de catre procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru ca el ar fi deschis calea spre transformarea Romaniei intr-o republica a procurorilor.

Aceasta concluzie mi-a fost intarita si de interventia neavenita a Procurorului General, Tiberiu Nitu, care, prin cele spuse: "Aceasta atitudine a Senatului Romaniei de a nu da curs pentru a doua oara unei cereri de ridicare a imunitatii in cazul aceluiasi senator poate fi interpretata si ca un semnal de neincredere a Parlamentului in puterea judiciara, lucru nepermis intr-un stat de drept, intr-o tara membra a Uniunii Europene", aduce o grava atingere principiului separatiei puterilor in stat si reprezinta un atac nepermis la adresa Senatului.

Consider ca CSM ar trebui sa sesizeze Inspectia sa Judiciara in acest caz, asa cum o face si atunci cand unii politicieni critica nepermis Puterea Judecatoreasca.

Dupa alegerile de anul trecut mi-am propus sa ma abtin de la orice critica la adresa Presedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi in niciun caz o critica la adresa Presedintelui. El deriva insa din necesitatea ca, in calitatea mea de Presedinte al Senatului Romaniei, sa apar rolul acestei institutii fundamentale a democratiei in arhitectura constitutionala si sa subliniez pozitia sa independenta si legitima in raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu si nu intr-un caz particular.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 PORNREVENGE. Site-urile porno sunt încă pline cu numele Anei Birchall

2 ALERTĂ Dragoș Anastasiu, patronul Eurolines, despre care se spune că va fi premierul României, a vândut afacer…

3 HOPA! Dan Turturică, veste proastă pentru „băieții” care-au pus mâna pe Dăncilă: SUA nu uită și nu iartă!

4 VIDEO Momentul când o jandarmeriță îl gazează mortal pe bărbatul din Vatra Dornei. Un martor a avertizat-o că …

5 Un bărbat din Vatra Dornei a MURIT la spital, după ce jandarmii l-au ținut minute bune la pământ și i-au pulve…

recomandări

Te ia DNA: VOCHITOIU HARALAMBIE

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tort cu dulceață de căpșuni, lemongrass și cremă fină de branză