Putin pregăteşte RĂZBOIUL Arcticii?

Rusia a revendicat oficial la ONU peste un milion kmp în Arctica, afirmând că anii de cercetări ştinţifice îi conferă dreptul asupra vastelor resurse naturale situate pe fundul Oceanului Arctic. Cursa pentru Polul Nord se accelerează. Rusia vizează noi teritorii în Arctica dar nu este singura. Alte ţări riverane ca SUA (cu Alaska), Canada, Norvegia şi Danemarca (cu Groenlanda) îşi dispută de ani de zile acest teritoriu. Se anunţă o cursă dură, pentru că „toată lumea vrea partea sa de tort”, arată Oleg Kobtzeff, specialist în Arctica şi Rusia, etimând „un nou Far West”. Cucerirea Arcticii pare a fi o nouă formă de colonizare în care mecanismele clasice - hărţile şi busolele - au fost înlocuite de sateliţi şi drone.

Deşi ne-riverană, China nu are de gând să stea departe şi are pretenţii. Interesat de exploatarea viitoarelor rute maritime, în special de trecerea Nord-Est, Beijingul a cumpărat deja un spărgător de gheaţă de la Rusia şi a negociat cu Groenlanda contracte de exploatare, de căutare de metale strategice. Teritoriul autonom i-a dat undă verde în 2013 pentru exploatarea subsolului. Şi, ca în Africa, chinezii sunt gata să trimită muncitori. De asemenea, China a reuşit să obţină un loc de observator în Consiliul Arcticii.

La 4 august, Rusia şi-a prezentat la ONU revendicările asupra 1,2 milioane kmp în Arctica, revendicări explicate de situaţia strategică a regiunii arctice ca şi de resursele sale naturale încă neexploatate şi care vor actualiza câteva din vechile mecanisme coloniale. În porţiunea revendicată de Rusia – care a prezentat deja în 2001 o cerere în acest sens - este vorba de 5 milioane tone de hidrocarburi. Potenţialul petrolir şi gazier al Arcticii fiind enorm: se estimează că peste 20% din rezervele de hidrocarburi planetare care rămân de descoperit se află în Arctica.

Teritoriul vizat are o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a Franţei. Situat în apele internaţionale, dincolo de zona economică legală de 200 mile nautice, cuprinde o parte a dorsalei Lomonosov, un lanţ muntos submarin lung de 1800 km şi lat de 60 până la 200 km. Ca şi dorsala Mendeleiev, pe care Rusia o consideră ca parte integrantă a continentul eurasiatic. Moscova consideră că în prezent are dreptul de a dispune de acest teritoriu. După mai multe expediţii şiinţifice polare de anvergură, experţii ruşi asigură că au alcătuit un dosar serios cu argumente geologice şi geografice pe care comunitatea internaţională nu le va putea contesta. În spatele acestor revendicări teritoriale, Rusia are ambiţii economice şi militare. La începutul anului, preşedintele Vladimir Putin a ordonat înfiinţarea unei comisii speciale pentru dezvoltarea proiectelor economice în Arctica şi în paralel s-au înmulţit manevrele militare de amploare. Rusia a redeschis deja o bază militară în arhipelagul insulelor Noua Siberie, în estul Arcticii şi nu îşi ascunde ambiţia de a deveni marea putere polară.

Controlul rutelor maritime

În afara bogăţiilor minerale şi a resurselor halieutice, cu specii probabil încă necunoscute, sub-solul arctic dispune de o altă resursă râvnită – pământuri rare. Metale utilizate în special în fabricarea calculatoarelor şi a telefoanelor mobile. Arctica are şi un alt atu – noile căi maritime de trecere. În trei decenii, specialiştii estimează că încălzirea climatică şi topirea gheţarilor, se vor deschide noi rute maritime pentru comerţ. Pasajul Nord-Est, aproape deschis, atrage deja toată atenţia. Miza este considerabilă – aceste noi rute permit scurtarea cu cel puţin 4.000 km a actualului traseu maritim între Europa şi Extremul Orient. Pentru ruşi, topirea gheţurilor Polului Nord creează o nouă rută maritimă care permite navelor abordarea de rute mult mai scurte.

Armele lui Putin

Decisă să-şi apere teritoriile vizate în aceste pământuri îngheţate, Rusia nu conteneşte să-şi pună amprenta, aşa cum a făcut în 2007 când, spre supefacţia generală, a implantat drapelul său din titan la o adâncime de 4.200 m. Acum, s-a lansat, la ordinele lui Putin, într-o vastă militarizare a Arcticii, imensul teritoriu disputat de Canada, SUA, Norvegia şi Danemarca. De mai mult timp, Moscov a anunţat o întărire a capacităţilor sale militare în regiunile arctice. A refăcut aerodromuri şi porturi, „ameliorează eficacitatea submarinelor ruse în Arctica” pentru a permite spargerea gheţurilor şi se prevede creşterea numărului patrulelor submersibile pentru „asigurarea securităţii Rusiei în regiunile Marelui Nord” şi întărirea aviaţiei navale. Statul Major rus a anunţat desfăşurarea unui nou sistem de detectare în regiune. În decembrie, Putin a vorbit despre „marele interes” al Rusiei în Arctica şi evoca o posibilă ameninţare militară americană în regiune, estimând totuşi ca imposibil un eventual conflict.

Viitor centru „fierbinte”

În anii ce vin, Arctica promite să fie o regiune disputată. De o parte, resursele naturale, în special hidrocarburi, promiţătoare, comparabile celor ale Arabiei Saudite din anii 1920, potrivit etnologului şi geografului Jean Malaurie, specialist în spaţiile polare. De altă parte, faptul că schimbarea climei va permite deschiderea de noi rute maritime ce vor reduce considerabil legăturile între Asia şi Europa cu tot alaiul în materie de securitate – lupta contra tuturor soiurilor de trafic, poluare, etc.

Recent, Casa Albă şi Pentagonul au publicat o strategie pentru această zonă de interes. Strategia definită de Pentagon se bazează pe disuasiune, o mai bună înţelegere a mediului arctic şi păstrarea libertăţii navigaţiei, ceea ce presupune capacitatea rezolvării „sfidărilor comune” în materie de securitate cu cele 7 state riverane. Numai că, o astfel de cooperare se anunţă dificilă din punct de vedere practic, având în vedere că ţările care bordează oceanul arctic duc o bătălie ştiinţifică şi juridică pentru a determina zona lor de suveranitate. Potrivit Convenţiei ONU asupra dreptului mării, fiecare va fi autorizată să-şi extindă drepturile pentru exploatarea resurselor naturale dincolo de 200 mile marine cu condiţia de a putea stabili dacă această extindere este „prelungirea naturală a platoului continental”. Ca atare, cele trei ţări de la Cercul polar vor trebui să dovedească în Comisia ONU asupra limitelor platoului continental că dorsala Lomonosov constituie prelungirea teritoriului lor. Ceea ce Rusia consideră deja că are drepturi asupra celor 1,2 milioane kmp. Gabriela Anghel/RL


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Cattani de România lovește din nou! Dosar penal la DNA în cazul achiziției de măști medicale de la …

2 Mafie pe față! / Mandatul de arestare în lipsă emis pe numele lui Iorgulescu Jr. a fost anulat pe motiv de viciu…

3 Milițianul Neluțu, care a infectat zeci de persoane la spitalul Gerota din Capitală, a fost externat pe ascuns…

4 Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România

5 VIDEO Generalul Oprea face ordine la Suceava: Cadrele medicale care refuză carantina au ca variante șomajul te…

recomandări

Te ia DNA: Minel Prina

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Video incredibil cu un elefant surprins strângând gunoiul