Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Războiul informațional Rusia-Occident

Bună parte dintre ruși, dar și dintre cetățenii UE, au trecut urmărind știrile la televizor de la ruinele din estul Ucrainei la cele din Siria. Totul în decurs de câteva săptămâni. Dacă nu ar exista câte un logo în colțul ecranului care să aminteasca că este vorba de o televiziune rusă și de înregistrări ale Ministerului Apărării de la Moscova, imaginile ar putea fi ușor luate drept ale posturilor americane. Generalii ruși și producătorii televiziunilor de la Moscova nu au putut inova nimic în ce privește prezentarea războiului ”just” brevetată de decenii de către ”jandarmul mondial”.

Nici bine nu a început campania aeriană rusă în Siria, că jurnaliștii occidentali au pornit motoarele propagandei, împreună cu toți bloggerii și ONG-urile conectate la fondurile occidentale. După primele câteva lovituri aeriene erau raportate deja zeci de victime din rândul civililor. Sursele citate sunt organizații siriene cu oameni pe teren și sediul în Vest – merită amintit aici Observatorul Sirian al Drepturilor Omului, un ONG care raportează de patru ani numărul morților din războiul civil din Siria și care se reduce la un singur sirian exilat undeva la Coventry, care ”raportează” din magazinul său.

”Loviturile ruse din Siria i-au vizat pe rebelii susținuți de CIA, spun oficiali americani. Un adintre țintele lovite era un loc în care rebelii primeau arme, muniții și bani, precum și antrenament din partea CIA”, scria Wall Street Journal.

”Acitiviștii sirieni, civilii și rebelii susțin că loviturile ruse au vizat forțele moderate care se opun regimului Bashar al-Assad, un aliat al Kremlinului. Președintele unui grup din opoziție spune că au murit 36 de civili, inclusiv femei și copii”, scria The Guardian.

Imediat s-a mobilizat și mașina de propagandă a Rusiei, bloggerii și trolii aflați pe statele de plată ale Kremlinului.

Televiziunea Vesti spunea că ”civilii” loviți de proiectilele ruse erau de fapt grupări înarmate ale opozanților, iar oficialii militari ruși au spus că toate știrile occidentale sunt de fapt ”pseudo-senzaționalisme” pregătite din timp.

Website-ul RT scria că ”abia ce au început avioanele ruse să bombardeze pozițiile ISIS si ale aliaților lor, că lobby-ul antirus din Occident a început să arunce cu informații care să fie preluate și repetate de presa de mainstream din Occident”, concluzionând că s-a declanșat un război informațional impotriva Rusiei.

Întrebați dacă au o contrastrategie la această campanie informaționala a Vestului, managerii RT au precizat că televiziunea rusă are reporteri în Siria, la Latakia și Damasc, în timp ce presa occidentală citează liste cu presupuse victime ale bombardamentelor ruse, recunoscand în același timp că nu pot garanta veridicitatea informațiilor.

O serie de analiști media consideră că războiul informațional împotriva Moscovei nu este foarte bine coordonat, cel puțin nu atât de bine cât cel al Rusiei. Citat de The Moscow Times, Vasili Gatov, de la USC Annenberg Center on Communication Leadership din California, spune că marile publicații occidentale au urmărit conflictul din Siria de mai mult timp și mai atent decât publicațiile din Rusia, iar această diferență de expertiză face ca propaganda rusă să nu treacă de sticla televizorului. Iar acolo unde se poate vorbi de o influență a presei ruse, ea este una marginală, care atinge categorii sociale și profesionale din Vest ce nu sunt neaparat o ținta a strategiei ruse.

Gatov susține că însăși strategia de ansamblu de până acum a propagandei ruse nu a fost eficientă. În viziunea lui, presa rusă susține că ”toată lumea minte și adevărul nu poate fi descoperit”. Este un mesaj care prinde, însă nu are efectul de a atrage susținere pentru Federația Rusă.

O strategie nesatisfăcătoare, la un buget de 300 de milioane de euro pe an, cât are RT. Fondurile alocate de Kremlin pentru activitățile media internaționale a crescut în ultimul an de la 23% din bugetul total pe acest segment, la 34%. Pe de altă parte, bugetul BBC este de peste două ori mai mare decât cel al RT, pentru a nu mai vorbi de CNN și de finanțările oferite de guvernul SUA unor instituții de presă ”independente”.

RT, vârful de lance al propagandei ruse nu a reușit să performeze pe Facebook sau Twitter, însă a reușit să se impuna pe YouTube, unde are peste 1,5 milioane de abonați și circa 1,5 miliarde de vizualizări în total.

Lucrurile se schimbă când vorbim despre frontul intern al acestui război informațional. Cu cât experiența democratica a societăților vizate de propagandă este mai redusă, tușele sunt mult îngroșate, tonul devine brutal, iar informația oferita de presa joacă rol de ”narcotic”. Este o realitate valabilă atât în Rusia, cât și în mai noile state membre UE.

În presa rusă, conflictul din Ucraina a fost prezentat ca unul ce are loc pe pământ rusesc, iar implicarea unor cetățeni ruși (fapt recunoscut oficial) în acest război a fost interpretată ca o dovadă de patriotism. Relatările despre războiul din tara vecina au fost un ”drog” puternic și eficient pentru publicul rus și a reușit să-l tranchilizeze suficient în fața căderii rublei, a inflației, contracției economiei pe fondul scăderii prețului petrolului.

Conflictul din Siria va putea fi oare ambalat în asemenea fel încât să aibă aceleași efecte? Potrivit Time, deputatul rus Semion Bagdasarov a aruncat pe piață o interpretare: a sustinut ca rădăcinile civilizației ruse sunt în Siria, că acesta este ”pământul nostru, locurile noastre sfinte”. Rămâne de văzut dacă publicul va putea să facă atât de ușor trecerea de la ”războiul sfânt” din Ucraina vecină la ”războiul sfânt” din îndepărtata Sirie.

La fel ca și în cazul Ucrainei, caz în care actualul regim Poroșenko-Iațeniuk este acuzat de fascism, Vladimir Putin a rostit la tribuna ONU un discurs în care a comparat terorismul cu nazismul și a spus că lumea trebuie să combată Statul Islamic așa cum a făcut-o cu Hitler. ”Fascism”, ”nazism”, ”Hitler” sunt cuvinte care închid circuitul unui reflex aproape necondiționat pentru publicul rus. Însă de data aceasta comparația poate fi deplasată.

Un sondaj realizat de Levada Center la finalul lunii septembrie, în care Vladimir Putin a obținut o cotă de popularitate impresionantă, arată totuși o apetență extrem de scăzută a rușilor pentru implicarea țării într-un conflict în Siria – 70% se declară împotriva și doar 14% pentru.

Potrivit datelor oferite de Pentagon, costurile unei zile de operațiuni în Siria și Irak pentru aviația americană, în cadrul actualei operațiuni Inherent Resolve, este de 9,9 milioane de dolari. În cazul în care aviația rusă va recurge la un număr mare de lovituri aeriene, costurile pot depăși această sumă. Este un aspect extrem de important pentru ruși, care se văd confruntați cu o inflație de 16%, cu șomaj în creștere și cu salarii restante, cel puțin în orasele monoindustriale.

Însă, așa cum spunea unul dintre consilierii lui Putin, citat de Time (și cum cu siguranță au spus-o și chiar au experimentat-o și strategii de la Washington ai ”Axei Răului”), ”misiunea națională se poate schimba în trei zile. Tot ce trebuie să faci este să schimbi propaganda și să oferi ceva argumente”. CĂLIN MARCHIEVICI


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Alex Dima, reporterul de la ProTV cu care Dragnea s-a purtat ca o jigodie a postat tot filmulețul!

2 Gelu Diaconu, fostul șef al Fiscului: „Ca cetățen a cărui viață și carieră au fost distruse de DNA condusă de …

3 VIDEO N-au avut curaj! Kovesi a ieșit de la audieri! Declarații INCENDIARE despre Ghiță!

4 VIDEO Dragnea, atac josnic la un jurnalist ProTV! Dementule, de ce nu te internezi la Bălăceanca dacă tot ai o…

5 BRRR! Liviu Avram / Lipiți această poză de ceea ce se întâmplă cu Kovesi și veți înțelege multe! Detalii care d…

recomandări

Te ia DNA: Constantin Jeican

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

America literară - o hartă a celor mai bune cărți pentru fiecare stat - partea I