Hackerul care a spart site-ul Preşedinţiei, capturat. Acesta este audiat după ce ar fi obţinut ilegal date din 62.000 de carduri

Hackerul care a spart site-ul Preşedinţiei, capturat. Acesta este audiat după ce ar fi obţinut ilegal date din 62.000 de carduri

În acest caz există suspiciunea că, în perioada 2010 - martie 2014, „numitul B.S.T. a deţinut fără drept datele a 62.000 de card-uri bancare unice, date care au fost obţinute în mod ilicit şi care permiteau, în urma accesării în mod neautorizat a unor sisteme informatice, efectuarea unor operaţiuni de retragere în numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimţământul titularului, a unui instrument de plată electronic sau a datelor de identificare care permit identificarea acestuia, date care urmau a fi folosite în vederea prejudicierii utilizatorilor reali”, potrivit unui comunicat emis de DIICOT.

De asemenea, există suspiciuni că acesta „a transmis în mod neautorizat către alte persoane 3.449 de card-uri bancare unice, conţinând date de identificare ale unor card-uri bancare aparţinând unor utilizatori, date care au fost obţinute în mod ilicit”.

Moneda virtuală bitcoin, folosită de suspecţi

Potrivit sursei citate, ulterior, sumele de bani reprezentând contravaloarea datelor de card-uri bancare transmise de bărbat în mod neautorizat erau trimise prin intermediul Western Union sau Money Gram unei alte persoane, U.A., ori erau convertite în monedă virtuală, prin intermediul unor site-uri specializate în achiziţionarea şi tranzacţionarea monedei virtuale bitcoin, site-uri care asigurau anonimatul beneficiarului.

Anchetatorii mai precizează că valoarea monedelor virtuale deţinute de către bărbat era transformată în monedă convenţională - dolari sau euro - şi ulterior transferată în conturile acestuia deschise la bănci din România sau în conturile numitei U.A.

Din aceste conturi, aceştia făceau în mod repetat retrageri în numerar, folosind o parte din sumele de bani astfel obţinute în vederea achiziţionării de bunuri.

Valoarea totală a sumelor de bani obţinute în urma săvârşirii infracţiunilor identificate până la acest moment în cauză este de 643.564 de lei.

153.000 şi 41.000 de dolari găsiţi în urma percheziţiilor

Potrivit DIICOT, există suspiciuni că bărbatul „a procedat la accesarea fără drept a sistemului informatic care găzduieşte server-ul www.presidency.ro, site-ul oficial al Preşedinţiei României, accesul la acest sistem informatic fiind restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, în scopul obţinerii de date informatice, prin folosirea fără drept a unor programe deţinute şi utilizate pentru efectuarea unor atacuri informatice”.

În urma percheziţiilor domiciliare făcute în acest caz, au fost găsite sumele de 153.000 de euro şi 41.000 de dolari, asupra cărora vor fi instituite măsuri asigurătorii.

De asemenea, procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj vor audia mai multe persoane, urmând a fi dispuse ulterior măsuri legale în cauză.

Potrivit procurorilor DIICOT, printre cei care vor fi audiaţi se află şi principalul suspect.

Surse din rândul anchetatorilor au declarat, citate de Mediafax, că principalul suspectul în acest caz se numeşte Teodor Borş, are 37 de ani, locuieşte în Cluj-Napoca şi nu are ocupaţie.

SRI: „Trei români sunt în top 10 hackeri specializaţi în criminalitate cibernetică la nivel mondial”

„România are deja la activ cel puţin trei botneţi (calculatoare controlate de hackeri, care trimit mesaje de tip spam fără ştirea utilizatorilor acestora - n.r.) de concepţie proprie, naţională. Hackerii români sunt foarte imaginativi şi foarte ingenioşi şi au o adaptibilitate singulară pe piaţă. Cu caracter de noutate, există forumuri de hackeri în lume care au diverse reputaţii. În cel mai apreciat şi cel mai important forum de criminalitate cibernetică, în top 10 utilizatori sunt trei români, adică în primii 10 din lume trei sunt români. Nu sunt porecle, îi ştim, sunt cetăţeni români. Este prematur să le divulgăm numele de utilizator", a spus Mazilu.

El a afirmat că, din perspectiva cazuisticii investigate în România în perioada 2011-2013, atacurile cibernetice au avut ca numitor comun sistemele bancare sau pieţele comerciale digitale.

„Cu predilecţie au fost vizate victime din Statele Unite şi Marea Britanie. Numărul de infractori din respectivele reţele a variat de la 117, în cazul grupării Costea, până la un număr foarte mic, cum ar fi gruparea Păunescu, care a avut şapte cetăţeni români arestaţi, foşti hackeri, care au înţeles «utilitatea» în constituirea de servicii pe care le închiriau unor reţele de crimă organizată din Rusia sau Ucraina, ţări ex-sovietice în general, care au produs un impact de aproximativ un sfert de miliard de dolari", a spus Mazilu.

El a adăugat că, după spionajul cibernetic, criminalitatea cibernetică a avut un impact major asupra securităţii naţionale a României.

Hackerul „Guccifer”, trimis în judecată

Acesta este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice, restricţionarea accesului la date informatice, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic şi violarea secretului corespondenţei.

Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2013, Marcel Lazăr a accesat în mod repetat şi fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, conturile de e-mail aparţinând unor persoane publice din România, cu scopul de a intra în posesia datelor confidenţiale aflate în poşta electronică, după care a schimbat parolele de autentificare, restricţionând astfel accesul utilizatorilor de drept la datele informatice aflate în poşta electronică.

Hackerul arădean a fost condamnat, în 2012, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti fiind acuzat de încălcarea intimităţii virtuale ale unor nume cunoscute din România, între 2010 şi 2011. Astfel, Guccifer a accesat ilegal conturile de Facebook şi adresele de e-mail ale unor persoane publice, printre care vedetele Pro TV Corina Caragea, Dragoş Moştenescu, Laura Cosoi. Pe lângă aceştia, hackerul a mai pătruns în intimitatea altor vedete precum: Bianca Drăguşanu, Cristian Pulhac, Ada Milea sau Rona Hartner.

De asemenea, pe 19 august 2011, Marcel Lazăr Lehel a fost reţinut, pentru comiterea a 25 de infracţiuni de acces fără drept la sisteme informatice, 25 de infracţiuni de modificare fără drept şi restricţionarea accesului la date informatice, 25 de infracţiuni de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic şi 15 infracţiuni de violarea secretului corespondenţei.

Poate cea mai însemnată „lovitură informatică“ a hackerului arădean a fost postarea pe contul său de Facebook a corespondenţei dintre europarlamentarul PSD Corina Creţu şi fostul secretar de stat dn timpul administraţiei Bush, Colin Powell, moment în care idiala dintre cei doi a fost compromisă.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Trei dintre primii 10 utilizatori ai celui mai important şi apreciat forum de criminalitate cibernetică sunt din România, a declarat marţi directorul adjunct al Centrului de Naţional CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Gabriel Mazilu.

Hackerul arădean Marcel Lazăr Lehel, cunoscut sub numele de “Guccifer” şi „Micul Fum”, a fost trimis în judecată pentru infracţiuni informatice, fiind acuzat că a spart conturile de mail şi Facebook ale mai multor vedete şi căsuţele poştale electronice ale directorului SRI, George Maior.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO „Ucrainenii au luat 8.000 de telefoane mobile și le-au pus pe stâlpi de doi metri, așa detectează dronele Shahed”

2 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

3 Așa o fi? /

4 Dezvăluirile neașteptate ale șefului serviciului secret din Ucraina

5 Culisele uriașului scandal care zguduie regimul Orban, în Ungaria