INTERVIU Sorin Cîmpeanu: Simplificarea curriculei - un obiectiv prioritar; trebuie să funcționeze și legătura dintre școli și agenții economici

O lege a educației care să fie promovată fără consultarea celor cărora li se adresează nu va putea fi vreodată o lege sustenabilă, care să nu impună modificări succesive pentru aplicarea sau corectarea ei, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ministrul a vorbit, în interviu, despre prioritățile anului școlar și universitar în curs, despre reforma programelor școlare, despre o nouă clasificare a universităților, dar și despre concursurile contra cost organizate în școli.

''Avem ca prioritate inițierea oricăror măsuri care fac o alternativă viabilă pentru un absolvent foarte bun de liceu să studieze în România. Pentru asta trebuie să fie motivat printr-o resursă umană și o infrastructură de calitate, printr-un prestigiu al școlii respective, prin instrumente de natura burselor de studiu și a altor facilități, prin șansa de a participa la competiții pentru obținerea de proiecte prin care să își poată dezvolta cariera profesională'', a afirmat Cîmpeanu.

AGERPRES: Ce priorități aveți pentru acest an școlar?

Sorin Cîmpeanu: Prioritățile sunt structurate pe cele trei domenii mari de activitate. Avem priorități specifice pentru învățământul preuniversitar, pentru învățământul superior și avem priorități pentru activitatea de cercetare.

La nivelul învățământului preuniversitar ne concentrăm pe accelerarea procesului de revizuire a curriculei în sensul simplificării acesteia și pe tot ceea ce decurge din acest obiectiv prioritar.

Și anume obținerea unei curricule pe de o parte corespunzătoare nivelului actual de dezvoltare, pe de altă parte o curriculă adaptată la nevoile elevilor din această perioadă. Pe de altă parte este extrem de importantă pregătirea resursei umane care să poată să implementeze într-o manieră inteligentă această nouă curriculă.

Pe de altă parte, din punct de vedere administrativ, este bine cunoscuta problemă, din păcate, a manualelor și a procedurilor prin care aceste manuale pot fi achiziționate la nivelul învățământului preuniversitar. În acest sens pot spune că am reușit să deblocăm cu o întârziere regretabilă de un semestru manualul de clasa I — Abecedarul, toate cele șase variante. La începutul săptămânii viitoare el va fi disponibil în toate școlile din România. Este vorba de un număr de circa 190.000 de manuale, în cele șase versiuni.

În acest scop, MECȘ și-a asumat responsabilitatea contractării acestor manuale, deși contestația își urmează cursul la nivelul de Curte de Apel. Am considerat ca fiind obiectivul prioritar acela ca măcar la începutul semestrului II elevii de clasa I să aibă Abecedarul. Am decis la nivelul ministerului să ne asumăm răspunderea pentru continuarea procedurii.

În perioada 23 — 28 ianuarie, fiecare a optat pentru varianta de abecedar, pe 29 ianuarie au fost centralizate aceste solicitări, 30 ianuarie semnarea contractelor subsecvente. Deci, simplificarea curriculei este un obiectiv prioritar cu tot ceea ce decurge, respectiv curriculă de calitate, manuale la dispoziție și, nu în ultimul rând, extrem de important, pregătirea resursei umane pentru implementarea acestei curricule.

Tot la nivel de învățământ preuniversitar, o prioritate esențială o constituie susținerea învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin forma de organizare învățământ dual. Considerăm și la nivel instituțional și la nivel personal că este veriga principală de legătură prin care se poate asigura acea mult dorită și mult așteptată legătură dintre sistemul educației și lumea reală, piața muncii.

Am adăugat o nouă formă de organizare — aceea a învățământului dual, care este destinată absolvenților de învățământ obligatoriu de 10 clase peste cele două forme: învățământ profesional cu durata de doi și trei ani care deja existau și se adresau absolvenților de clasa a VIII-a, respectiv absolvenților de clasa a IX-a.

În acest fel, considerăm că am creat, fără să pretind că este finalizată, crearea cadrului care să asigure dezvoltarea învățământului profesional și tehnic și, pe cale de consecință, legătura dintre educație și piața muncii, am creat cadrul prin care elevii, fie la nivelul clasei a VIII-a, fie la nivelul clasei a IX-a, fie pentru absolvenții clasei a X-a, pot opta pentru această formă de învățământ.

Trebuie să funcționeze și legătura dintre școli și agenții economici, următorul pas pe care îl avem în vedere este acela al identificării posibilităților de cointeresare a agenților economici, de motivare, pentru a veni în întâmpinarea școlilor pentru semnarea acestor parteneriate între școli și agenții economici prin care elevii să își poată consolida obținerea de abilități și competențe relevante pe piața muncii.

Toate acestea se înscriu în prioritatea de creștere a calității învățământului preuniversitar, care să fie cuantificată și prin îmbunătățirea rezultatelor la examenele naționale, clasa a VIII-a și Bacalaureat.

O prioritate esențială este aceea a obținerii autorizației sanitare de funcționare pentru toate cele 2.520 de școli din România care nu au în acest moment autorizație sanitară de funcționare.

Este un singur județ care are toate școlile cu autorizație sanitară de funcționare — Sibiu, la extrema cealaltă sunt județe cum este Suceava, care are 465 de școli fără autorizație sanitară de funcționare. Sunt și alte județe care au 270 școli fără autorizație sanitară de funcționare. Există un parteneriat între Ministerul Educației și cel al Dezvoltării Regionale prin care MDRAP susține alocarea de fonduri către reabilitarea acestor unități de învățământ în scopul obținerii autorizației sanitare de funcționare, în scopul îmbunătățirii calității educației și îmbunătățirii accesului la educație al copiilor. Este un număr extrem de mare.

Obiectivul la nivelul anului 2015 este acela al obținerii autorizației sanitare de funcționare pentru un procent cât mai mare din aceste școli, dar oricum toate ar trebui să aibă autorizație sanitară până la începutul anului școlar următor.

În învățământul universitar există o așteptare confirmată la nivelul Consiliului Național al Rectorilor din România, care cuprinde rectorii celor 92 de universități acreditate din țară, 55 de universități publice, inclusiv cele militare, și 37 de universități private, o așteptare cu privire la clasificarea universităților, o clasificare care să fie făcută pe baza unor parametri general acceptați, în al doilea rând a unor parametri care să fie obiectivi și relevanți pentru aprecierea activității unei anumite universități.

Alături de cercetare, partea de educație este la fel de importantă, sunt importanți de asemenea parametrii care țin de internaționalizarea activității universităților românești și în acest sens susținem universitățile în promovarea unei oferte educaționale în limba engleză sau alte limbi de circulație internațională, care să poată să atragă studenții străini inclusiv din țări non UE și, nu în ultimul rând, este prioritară legătura dintre învățământ și piața muncii, criteriul angajabilității absolvenților de învățământ superior să fie criteriul cu o pondere importantă în clasificarea universităților.

Universitățile formează oameni pentru piața muncii. Această nouă clasificare a universităților care este așteptată de sistem ar trebui să compare lucruri comparabile. Este foarte greu să compari performanța unei universități politehnice cu performanța unei universități de arte, de muzică, trebuie să avem criterii specifice relevante și pentru domeniul de activitate.

Ultima clasificare care a fost făcută și a fost contestată din cauza mai multor elemente pe care nu aș vrea să le menționez acum ne-a demonstrat că este necesară o clasificare pe baza unor criterii transparente, a unei metodologii transparente și general acceptate. Aceste discuții sunt în curs cu toți factorii interesați și când spun toți factorii interesați mă refer la universități, conducerile și cadrele didactice din universități, mă refer la asociațiile studenților, mă refer la angajatori, mă refer la sindicate. Toți acești actori trebuie să fie consultați, să se ajungă la un numitor comun.

Odată acceptată această metodologie de clasificare a universităților de către toți cei interesați avem convingerea că ea va fi viabilă și va genera această predictibilitate și stabilitate a sistemului de învățământ la nivelul de învățământ superior.

O altă prioritate o reprezintă susținerea și consolidarea autonomiei universitare. Prin orice fel de măsuri legale considerăm că trebuie stimulată consolidarea autonomiei universitare, inclusiv a autonomiei financiare. Este o condiție fără de care universitățile românești nu vor putea să se dezvolte, nu vor putea să fie competitive la nivel european și național.

La nivelul cercetării sigur că trebuie continuate marile proiecte, este vorba în primul rând de proiectul ELI, este vorba de proiectul "Râuri, delte, mări", este vorba și de alte proiecte importante care trebuie continuate.

Ne dorim și la nivelul cercetării, cu resursele financiare pe care le avem la dispoziție, să stimulăm demararea celor mai importante competiții și în acest sens aș vrea să menționez faptul că a fost lansată competiția pentru echipe de tineri cercetători și realitatea a întrecut de patru ori așteptările colegilor care se ocupă de activitatea de cercetare, care estimau un număr de 700-800 de cereri de finanțare, ele au fost 3.000.

Avem ca prioritate comună inițierea oricăror măsuri care fac o alternativă viabilă pentru un absolvent foarte bun de liceu să studieze în România. Pentru asta trebuie să fie motivat printr-o resursă umană și o infrastructură de calitate, printr-un prestigiu al școlii respective, prin instrumente de natura burselor de studiu și a altor facilități, prin șansa de a participa la competiții pentru obținerea de proiecte prin care să își poată dezvolta cariera profesională.

AGERPRES: Credeți că Legea Educației Naționale mai trebuie amendată și unde? Ar putea avea completări?

Sorin Cîmpeanu: Da. Legea 1 a Educației Naționale a cuprins lucruri pozitive care contribuie la dezvoltarea educației în România, a cuprins și elemente care s-au dovedit a fi discutabile, dar mai cu seamă are o serie de prevederi care sunt mai greu aplicabile.

Pentru a putea fi aplicate sigur că sunt necesare completări și modificări. Aceste completări și modificări s-au făcut în principal prin trei OUG, dar trebuie să vă spun că la nivelul sistemului de educație este promovat din ce în ce mai puternic acel punct de vedere care spune: decât să repari în multe rânduri un anumit lucru mai bine inițiezi elaborarea unei noi legi împreună cu toți actorii interesați.

Această dezbatere să fie făcută la nivelul Parlamentului, este un obiectiv major care ar avea avantajul pe care l-am menționat — al predictibilității și stabilității sistemului de educație. O lege a educației care să fie promovată fără consultarea celor cărora li se adresează nu cred că va putea fi vreodată o lege sustenabilă, care să nu impună modificări succesive pentru aplicarea sau corectarea ei.

AGERPRES: Vor fi modificate programele școlare pentru clasele a III-a și a IV-a? Ce se va întâmpla cu noile manuale?

Sorin Cîmpeanu: Curricula pentru clasa a III-a a fost deja validată, colegii de la Centrul Național de Evaluare și Examinare sunt în curs de a redacta caietul de sarcini pentru demararea licitației. În opinia mea, există deja o întârziere nedorită pentru demararea licitației, însă atâta vreme cât licitația de manuale se derulează conform OUG 34 care reglementează achiziția de bunuri și servicii de orice fel și nu există o particularizare necesară și binemeritată a manualelor școlare, va exista întotdeauna riscul contestării fundamentate sau nu a acestei proceduri, contestații care generează întârzieri de multe ori inacceptabile. Pentru a micșora acest risc trebuie redactat un caiet de sarcini în termeni foarte, foarte clari. Nu pot să elimine riscul contestațiilor, dar sunt de părere că îl pot diminua.

Cât privește curricula de clasa a IV-a sigur manualele de clasa a IV-a urmează să intre în vigoare la începutul anului școlar 2016-2017. Putem spune la prima vedere că este timp suficient, dar sunt de părere că nu trebuie să neglijăm importanța urgentării demersurilor precum validare curriculă și lansare licitație manuale de clasa a IV-a.

AGERPRES: Când va fi introdus șahul ca materie opțională în toate școlile?


Sorin Cîmpeanu: Și la nivel personal îmi doresc introducerea cât mai rapidă ca disciplina opțională sau facultativă în toate școlile. Și eu personal sunt un iubitor de șah și consider că este un element prin care putem stimula capacitatea de a raționa a elevilor.

AGERPRES: Ce alte discipline care pot îmbunătăți portofoliul elevului aveți în vedere să introduceți?

Sorin Cîmpeanu: Pe de o parte este necesară actualizarea curriculei și updatarea la nivelul de dezvoltare existentă în anul 2015 și în anii următori, pe de altă parte aceasta este o problemă, ne dorim simplificarea curriculei, ne dorim ca ai noștri copii să nu mai transporte un ghiozdan de 7-8 kg, dar în același timp există solicitări de diversificare a curriculei. Sunt două lucruri care nu se îmbină foarte simplu. În opinia mea, este puțin acceptabil, ca să nu spun inacceptabil, ca un elev să aibă 18 discipline pe săptămână, sunt mult prea multe. Ar trebui diminuat numărul de discipline. Există un trunchi comun și soluția ar fi să mărim plaja disciplinelor opționale, să își poată alege una dintre discipline care sunt relevante pentru formarea de calitate a elevului. Către aceste lucru trebuie să ne îndreptăm.

AGERPRES: Ce se va întâmpla în cazul religiei, având în vedere decizia CCR?

Sorin Cîmpeanu: Lucrurile sunt foarte clare, am auzit tot felul de scenarii, dar din punctul meu de vedere sunt clare. Decizia CCR este executorie în termen de 45 de zile de la publicarea ei. Carevasăzică la începutul lunii martie — 9-10 martie — va trebui să fie identificată o soluție de punere în aplicare a deciziei CCR care spune că: 'Disciplina de religie, conform prevederilor Constituției, este obligatorie pentru școli și pentru Ministerul Educației și este opțională pentru elev'.

Schimbarea la nivel procedural esențială este aceea că, dacă la începutul anului școlar 2014-2015 trebuiau să își exprime în mod expres, scris, părerea părinții care nu doreau ca ai lor copii să participe la orele de religie, de data aceasta se merge în oglindă, va trebui să își exprime părinții intenția de a participa copilul la orele de religie și ce fel de religie.

Din punct de vedere procedural acest lucru va trebui să fie reglat: Ce putem face noi la Ministerul Educației? Să solicităm încă înainte de începutul anului școlar depunerea acestor cereri de participare la orele de religie pentru a putea estima necesarul de cadre didactice pentru începutul anului școlar 2015-2016. Punerea în practică a deciziei CCR se poate face sau printr-o OUG de modificare a legii sau direct în Parlament. Noi susținem ideea că o dezbatere în Parlament și o reglare la nivelul legii în Parlament este preferabilă și acest lucru ar trebui să se întâmple în intervalul de 45 de zile pe care îl avem la dispoziție de punere în aplicare a deciziei CCR.

AGERPRES: Veți aduce modificări în ceea ce privește examenul de Bacalaureat? Dar legat de admiterea la liceu?

Sorin Cîmpeanu: Nu ne gândim în momentul de față la modificări, deși există solicitări pe care le analizăm cu maximă atenție cu privire la disciplinele de la examenul de Bacalaureat, există și acea ideea a unui Bacalaureat diferențiat. Trebuie analizate cu maximă atenție și în regim de urgență aceste propuneri, dar afirm că în momentul de față nu este consolidată nicio idee de schimbare a modalității de derulare a examenelor naționale.

AGERPRES: Vor mai fi organizate concursuri școlare cu bani în unitățile de învățământ?

Sorin Cîmpeanu: A fost o solicitare generală de interzicere a colectării de fonduri în școli. În acest regim al colectării de fonduri în școli se încadrează și taxa de participare pentru concursuri private. Există organizate de Ministerul Educației o serie completă de concursuri fără taxă. Pe de altă parte nu neg nici importanța pregătirii elevilor în vederea participării la astfel de concursuri despre care faceți vorbire.

Astfel de concursuri, cu taxă, conform unui ordin de ministru de la începutul lunii decembrie, înainte să preiau acest mandat, nu mai pot fi organizate în instituțiile de învățământ preuniversitar de stat.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu cei care în continuare vor promova auxiliarele în școli?

Sorin Cîmpeanu: Prin discuțiile pe care le-am inițiat cu inspectorii generali — și aș vrea să fac o paranteză — sper să reușesc să organizez în cel mai scurt timp întâlniri cu toți directorii de școli din învățământul preuniversitar din țară.

Acest lucru l-am abordat la nivel de județ. Am organizat deja întâlniri în șase județe: Sibiu, Brașov, Iași, Vaslui, Neamț, Vrancea și sper să pot organiza în continuare aceste întâlniri cu directorii de școli și cu conducerile inspectoratelor. În aceste discuții, unul dintre subiectele abordate este și acela al consolidării unui curent de opinie care să facă să nu mai fie posibile astfel de cazuri.

AGERPRES: Sunt directori de unități de învățământ care ''patronează'' programe de tip after school chiar în școlile lor, este legal acest lucru?

Sorin Cîmpeanu: Și acesta este un punct important pentru că am enumerat prioritățile majore, dar asta nu înseamnă că nu ne concentrăm pe implementarea unui sistem de evaluare, acreditare a unităților after school. Sunt importante, dar părinții trebuie să știe unde își lasă copiii, în ce condiții — deci un sistem de evaluare și acreditare a unui after school, indiferent că este vorba de acest sistem în domeniul public sau privat, cu atât mai mult în domeniul public, unde pentru after school se folosește infrastructura școlii de stat.

AGERPRES: Veți apela la Corpul de Control pentru a verifica unele unități de învățământ?

Sorin Cîmpeanu: Asta se întâmplă tot timpul, încercăm să organizăm aceste acțiuni de control într-o manieră foarte eficientă, deoarece numărul școlilor este foarte mare și aici aș menționa discrepanțe cu privire la nivelul de fragmentare, există județe în care media numărului de elevi per școală este sub 100 de elevi în condițiile în care în acele județe sunt colegii cu 3.000-4.000-5.000 de elevi.

Avem foarte multe școli cu număr mic și foarte mic de elevi. Problemele care apar sunt pe măsură și eficiența acțiunilor de control ale ministerului se sprijină pe inspectoratele școlare județene.

AGERPRES: Ce măsuri veți lua în cazul cadrelor didactice care solicită bani părinților? Există un proiect al fostului ministru Remus Pricopie care prevedea ca cei care solicită bani să nu mai poată să se întoarcă la catedră.

Sorin Cîmpeanu: Susțin inițierea de măsuri drastice în aceste situații, astfel încât să nu mai avem cazuri de genul acesta. Susțin cu cel puțin la fel de multă tărie inițierea unor măsuri drastice. Este vorba de acel Cod de etică aflat în dezbatere publică de mult timp și care va trebui să fie finalizat și care, și în opinia mea, trebuie să prevadă măsuri drastice pentru aceste situații pe care le considerăm de o gravitate extraordinară.

AGERPRES: Când veți organiza concursuri pentru funcțiile de directori, dar pentru cele de inspector?

Sorin Cîmpeanu: Chiar săptămâna aceasta — am declarat public că vom organiza concursuri succesive, mai întâi pentru ocuparea posturilor de inspector general, după aceea pentru ocuparea posturilor de inspectori generali adjuncți și de directori casă corp didactic, după directori de instituții de învățământ preuniversitar. Dorim să facem public anunțul de lansare a concursurilor pentru inspectorii generali chiar la sfârșitul săptămânii viitoare, colegii mei au pregătit o metodologie care va fi făcută publică.

Deci pe 9 februarie lansăm concursurile pentru funcțiile de inspector școlar general, ele s-ar putea încheia în două luni, deci pe 10 aprilie. Pe 20 martie, la circa o lună diferență, putem lansa concursurile pentru inspectorii școlari generali adjuncți și pentru directori casă corp didactic, după care vom lansa concursurile pentru directorii de unități școlare.

Succesiunea este logică, întrucât pentru organizarea concursurilor de directori inspectoratele școlare au un rol important alături de reprezentanții autorităților locale, deci ei trebuie să fie deja stabili cu concursurile finalizate. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 No comment: Ce scrie Rizea despre „Dănuța Budeanu” și „site-ul cuplului Firea / Pandele”

2 Adevărul despre ce se întâmplă în America?

3 Groparii României. Oamenii din umbră / Unde credeți că greșește omul ăsta?

4 Cine este Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic constructor român. A câștigat într-o lună contracte de 2 miliar…

5 VIDEO Ceaușeasca și Bobu, varianta 2020. Oameni buni, acesta este PSD!