​Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat miercuri trei legi electorale - legea finantarii partidelor si campaniilor electorale, reexaminata la cererea presedintelui, legea partidelor politice si legea alegerilor locale.

Cum s-a votat:

Reexaminarea legii privind finantarea partidelo: 296 pentru 15 abtineri 6 impotriva
Legea partidelor: 290 pentru 20 abtineri 5 voturi impotriva
Legea alegerilor locale: 278 pentru 14 abtineri 22 voturi impotriva

Reexaminarea legii finantarii partidelor:

Presedintele Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare Parlamentului, pe 10 aprilie, Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Seful statului reclama, printre altele, in cererea de reexaminare, posibilitatea conferita partidelor politice "de a recurge la imprumuturi de la persoane fizice, inclusiv in numerar, dar si de la persoane juridice - altele decat institutiile de credit (supuse supravegherii prudentiale si unor cerinte minime de administrare a riscurilor nerambursarii imprumuturilor)" .Seful statului considera ca aceasta prevedere este "de natura sa perpetueze dependenta mediului politic de mediul de afaceri si poate fi de natura sa eludeze plafoanele stabilite atat pentru imprumuturi, cat si pentru donatii (eventual, prin donatii deghizate sub forma de imprumuturi), a caror restituire nu va fi solicitata"

Amintim ca obiectiile presedintelui au fost adoptate ca amendamente in raportul Comisie Speciale de cod electoral.

Unul dintre aceste amendamente spune ca partidele contracta imprumuturi in bani numai prin acte autentice notariale, sub sanctiunea nulitatii absolute, insotite de documente de predare-primire, in contract prevazandu-se modul si termenul de restituire al acestora, iar termenul de restituire nu poate fi mai mare de trei ani.

Un alt amenament prevede ca restiturirea imprumuturilor in bani se poate face numai prin virament bancar. Imprumuturile care nu sunt resituite in termenul prevazut de lege se consituie in donatii.

In ceea ce priveste finantarea partidelor, comisia a completat marti un amendament privind privind imprumuturile considerate donatii, cu urmatorul aliniat:

"(5) Imprumuturile in bani care nu sunt resisrutite care se poate constitui in donatii numai cu acordul partilor si numai daca nu s-a atins in anul respectiv plafonul pentru donatii prevazut".

A mai fost adoptata si o completare referitoare la donatiile in bani pentru achizitionarea de cladiri pentru sediu de partid, asa incat partidul are obligatia de a indeplini aceasta sarcina de achizitionare in termenul prevazut in contractul de donatie care nu poate depasi doi ani.

La dezbaterile din plen, Marton Arpad (UDMR) a precizat că ideea de bază cu care UDMR nu este de acord a rămas în lege.

"Ideea de bază greşită este faptul că nu partidul va fi sponsorizat în campania electorală, ci candidatul. (...) În acest mod, candidatul va fi legat direct de sponsor şi în viziunea noastră asta deschide calea spre coruperea candidatului directă. Noi în continuare (...) nu putem vota acest proiect de lege", a explicat Marton Arpad, citat de Agerpres.

Proiectul de lege pentru completarea Legii partidelor politice:

Principala prevedere a acestui proiect este permiterea ca actul de constituire a unui partid politic sa fie semnat de cel putin trei membri fondatori.

S-a eliminat lista semnăturilor de susţinere (25.000 membri fondatori) din legea în vigoare. Se reduce numărul de semnături necesare pentru înscrierea unui partid în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.

Se instituie menţiunea expresă că structurile interne ale partidelor pot reprezenta partidul faţă de terţi la nivel corespunzător, pot deschide conturi în bancă şi vor răspunde de gestionara acestora.

Desemnarea de candidaţi, de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale. Un partid politic nu mai poate fi dizolvat, pe cale judecătorească, dacă nu obţine, la două alegeri generale succesive un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, potrivit proiectului de lege.

Legea alegerilor locale:

Principala prevedere este alegerea primarilor intr-un singur tur si alegerea indirecta a presedintilor de consilii judetene.

"PNL a votat in favoarea tuturor legilor electorale. Ne pastram rezervele pentru alegerea primarilor intr-un singur tur, preferinta noastra a fost pentru alegerea in doua tururi de scrutin, evaluand insa avantajele acestui proiect am considerat ca merita un vot pentru pentru ca reprezinta un pas inainte", a declarat Mihai Voicu, presedintele Comisiei de elaborare a legilor electorale, la finalul votului pentru legea alegerilor locale.

Amintim ca liberalii au incercat sa treaca un amendament pentru alegerea primarilor in doua tururi, insa acesta a fost respins de fiecare data.

O alta modificare este faptul ca cetatenii UE pot fi alesi primari.

Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, precum si viceprimarii se aleg prin vot indirect de catre consiliile judetene, respectiv consiliile locale.

Textul noii legi a alegerilor locale mai prevede ca, pentru fiecare candidat la functia de primar si lista de candidati pentru consiliul local si pentru consiliul judetean, partidele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa prezinte o lista de sustinatori care trebuie sa cuprinda minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in Registrul electoral si in listele electorale complementare.

La alegerile locale isi pot exercita dreptul de vot cetatenii romani care au implinit 18 ani si numai in comuna, orasul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritoriala a municipiului in care alegatorul isi are domiciliul sau resedinta.

Distribuie Distribuie Comentarii