Pensii speciale de jurnalişti pentru generalul Pavel Abraham, meteorologul Romica Jurcă sau colonelul Mircea Dogaru. Şi-au rotunjit veniturile cu 50%

Pensii speciale de jurnalişti pentru generalul Pavel Abraham, meteorologul Romica Jurcă sau colonelul Mircea Dogaru. Şi-au rotunjit veniturile cu 50%

Statul român este complicele unei fraude de proporții prin care sistemul de pensii este împovărat de plata unor indemnizații pe care nu ar trebui să le achite. Prin intermediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) sunt plătite indemnizații către persoane care au fost condamnate penal sau care nu au avut nicio legătură cu presa, dezvăluie Fanatik.ro .

După ce UZPR a fost inclusă printre uniunile de creatori ai căror membri ieșiți la pensie pot primi o indemnizație echivalentă cu 50% din cuantumul pensiilor, numărul membrilor Uniunii a crescut exponențial fiind primite persoane care nu au lucrat în viața lor ca ziariști.

Politicieni, ofițeri de carieră au fost primiți de-a valma în UZPR primind un supliment consistent la pensiile care, în cazul lor, oricum sunt mari. Acestora li se adaugă persoane cu condamnări penale definitive. Până acum, nicio instituție de control a statului român nu a încercat să remedieze situația.

Cum au ajuns ziariștii să primească „pensii speciale”

Din 2006, statul acordă o indemnizație de 50% din pensie artiștilor membri în uniunile de creație, ca o modalitate de rotunjire a câştigurilor artiștilor care adesea aveau la bătrânețe venituri de mizerie. Prin Legea 83/2016 a fost inclusă și UZPR în rândul acestor uniuni de creație, întrucât era singura asociație a jurnaliștilor care avea statut de utilitate publică, din anul 2008.

La acea vreme, intenția era să asigurăm o pensie decentă multor jurnaliști care aveau pensii foarte mici, mai ales în provincie. Mulți dintre ei au lucrat pe drepturi de autor, cu salariul minim pe carte de muncă”, a explicat Benone Neagoe, secretar general al UZPR la data adoptării legii.

Însă prin această lege, Uniunea s-a transformat într-o afacere în care sunt incluse acum mii de persoane. În lista oficială cu membrii UZPR în 2021, publicată în luna mai, se află 3.299 de persoane, însă chiar Uniunea recunoaște că nu toți sunt în listă fiind invocată protecția datelor personale, celebrul de acum GDPR.

Întrucât au apărut Reglementările U.E. 679/2016 (privind protecţia datelor personale), care au intrat în vigoare la 25 mai 2018, acest tabel mai poate fi vizualizat, dar pentru a putea menţine o evidenţă a membrilor UZPR pe această pagină publică, este necesar avizul fiecăruia, individual, conform modelului anexat. Consimţământul îl puteţi trimite fizic, prin Poșta Română, sau scanat, prin poșta electronică, pe adresele de secretariat”, se arată pe site-ul UZPR, la secțiunea „Membrii UZPR”.

Presa ca hobby, răsplătită cu pensie specială cu un bonus uriaş de 50%

Președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan , susține că în UZPR nu este deschisă doar ziariștilor care au făcut din presă o profesie, ci tuturor celor care au publicat în presă.

Noi nu atestăm calitatea de ziarist, ci creația jurnalistică. Este la fel ca la scriitori, care au fost medici, ingineri ș.a.m.d. Ei sunt primiți dacă au creat materiale publicistice, nu dacă au fost ziariști în cartea de muncă”, a declarat pentru Fanatik.ro Doru Dinu Glăvan.

Cu o definiție atât de largă a profesiei, numărul membrilor UZPR a crescut apreciabil. „Purtători de cuvânt ai celor mai importante instituții ale statului sunt în UZPR. Sunt oameni din justiție și din servicii. Numele lor nu este cunoscut pentru că și de la Casa Națională de Pensii, când s-a cerut numele beneficiarilor de indemnizații, ne-au dat doar civilii”, a declarat pentru Fanatik.ro , sub protecția anonimatului, un fost membru în conducerea UZPR.

Ion Petrescu, fost șef al trustului de presă al MApN și fost vicepreședinte al Uniunii, a lăsat și el de înțeles că președintele UZPR ar servi interese din afara breslei jurnaliștilor. „Din anumite interese, el este sprijinit. Dacă dintr-o zonă se eliberează adeverințe pentru o altă zonă se înțelege de unde este sprijinit”, a declarat Ion Petrescu.

Generalul Pavel Abraham, pensie specială mărită cu 50% pentru că a scos ziarul Poliţiei

Un exemplu este cel al generalului Pavel Abraham, fost șef al Poliției Române în perioada martie-septembrie 1997, devenit avocat după pensionare. Abraham nu a lucrat niciodată ca ziarist, contactele sale cu presa rezumându-se la statutul sporadic de comentator prin studiourile unor televiziuni.

„Păi el a scos ziarul Poliției!”, îi justifică Glăvan prezența în scriptele Uniunii. Numai că „ziarul poliției” a fost, de fapt, revista „955 – Poliția Capitalei”, publicație obscură a Inspectoratului de Poliție București, la începutul anilor 90. Abraham a fost redactor-șef al acestei reviste un singur an, însă viciile severe ale legislației îl îndrituiesc ca, pentru acel an, să primească un supliment de 50% la pensia specială de fost general. În schimb, un ziarist care, de exemplu, se chinuie cu o pensie 1200 de lei, mai primește încă 600 de lei. Practic, celui care are mult, mult i se dă, cel care are puțin, tot puțin primește.

Pe listă este și numele generalului-maior Visarion Neagoe, care a devenit jurnalist „cu acte” pentru că a publicat articole „de nișă” în reviste militare. Neagoe este membru al secției de Științe Militare a Academiei Oamenilor de Știință din România, iar din 2013 este președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

pavel abraham Generalul Pavel Abraham ia pensie cu 50% marita pentru ca a scos ziarul Politiei

Generalul care nu vrea indemnizație

Numele unui alt membru ce provine din structurile militare este cel al generalului Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major General și actual deputat din partea AUR. Spre deosebire de Abraham, menționat în lista publică a UZPR, Chelaru nu apare pe această listă, însă apartenența sa este menționată chiar în CV-ul pe care deputatul AUR l-a postat pe site-ul Camerei Deputaților.

Acolo este menționat un stagiu de trei luni în cadrul emisiunii „Pentru Patrie”, în anii 70, pe când era tânăr locotenent. Contactat de Fanatik.ro , generalul Chelaru a admis că este membru UZPR încă de la înființare, dar a precizat că nu beneficiază de indemnizație, chiar dacă îndeplinește condițiile pentru a o primi.

Nu am așa ceva, nici nu accept așa ceva. Să fi trăit toată viața din jurnalism, tot nu acceptam. Când am plecat de acasă, tata mi-a zis să nu-i fac numele de ocară”, a declarat Chelaru. „Îmi plătesc cotizația anuală la UZPR și cam atât. Mi s-a spus la un moment dat de indemnizație”, a adăugat deputatul. Acesta a precizat că activitatea sa publicistică este mult mai vastă decât cea menționată în CV, cu articole publicate în „Lumea”, „Observatorul Militar” etc.

Eroul Muncii Socialiste, fost prefect şi deputat, condamnat la închisoare, devenit patron de presă cu pensie specială +50% prin UZPR

Îndreptățit la indemnizația de 50% în plus este și Dan Ilie Morega, fost prefect de Gorj și deputat PNL în legislatura 2008-2012. Unul dintre cei mai influenți oameni din județul Gorj timp de ani în șir, Morega a schimbat partidele fără niciun fel de ezitare atunci când i-a convenit, trecând prin PSD, Alianța pentru România, PRM, PNL. În anul 2011 a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție, în care a fost acuzat că a obținut bani pentru PNL prin mijloace ilegale.

De meserie economist, Morega a fost decorat de două ori cu titlul de „Eroul al Muncii Socialiste” în perioada regimului comunist. A deținut constant funcții în administrația centrală după 1989, iar calitatea de membru UZPR și-o justifică prin faptul că a fost director al Editurii Ager, ziarul „Ager” şi asociat la Radio „Omega” din Târgu-Jiu. Aparent, un trust de presă. În realitate, este o publicație folosită de Morega pentru răfuieli politice la nivel local sau cu alte instituții de presă. De exemplu, Morega este citat pe larg în propriul ziar într-un articol recent, intitulat savant „ Online Ghiveci TV și fițuica News Rahat ”.

Un alt nume care apare pe listă este cel al lui Dumitru Rujan. O persoană cu același nume este deputat PNL de Caraș-Severin, județ în care a activat profesional președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan. Contactat de FANATIK, deputatul Rujan a afirmat că nu este membru al Uniunii, fiind vorba de o coincidență de nume. Până să fi ajuns deputat, Rujan era antreprenor în Reșița.

Ultimul dintre Brătieni „nu e mare sculă de jurnalist, dar a avut articole publicate”

În schimb, este exclusă orice coincidență de nume în cazul lui Ion Brătianu, fost deputat și fost candidat la președinția României, devenit celebru în anii 90 cu porecla de „Brătianu Cartof”. Chiar președintele UZPR a confirmat calitatea acestuia de membru al Uniunii. „Conform Statutului sunt primiți cei care fac creație publicistică, chiar dacă nu sunt de elită. Sunt de acord că nu a fost mare sculă de jurnalist, dar a avut articole publicate”, a spus Doru Dinu Glăvan.

Meteorologul Romica Jurcă, devenită şi ea jurnalist prin UZPR

Tot acesta a confirmat că și cunoscutul meteorolog Romica Jurcă a obținut patalamaua de jurnalist. „Chiar dacă este meteorolog, în cartea ei de muncă scrie probabil – nu știu exact, o să mă interesez – realizator de rubrică TV”, a justificat Glăvan.

În cazul lui Ioan Curtean de Hondol este greu de găsit o legătură cu presa. Titlul „nobiliar” a fost obținut prin adăugarea numelui satului de naștere alături de particula „de”. Altminteri, a fost de meserie strugar, iar în 1966 a fugit din țară. Ajuns în SUA, a devenit om de afaceri, iar în 1990 s-a întors în România. La un moment dat, a fost secretar general al Partidului Unității Naționale Române, în vremea când partidul era condus de către Mircia Chelaru, actualul deputat AUR.

romica jurca Bonus de 50% din pensie are si Romica Jurca, meteorolog

Sindicalistul rezerviștilor, luptător pentru indemnizație

Pe lista UZPR se află și colonelul Mircea Dogaru, șeful Sindicatului cadrelor militare în rezervă, un personaj controversat. Absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie, a activat în tinerețe ca profesor de istorie pentru ca apoi să devină istoric miliar la Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară. Nici după 1989 nu a lucrat în presă, activând tot în domeniul istoriei militare.

În 2004-2009 a fost consilier parlamentar, fiind angajat de către grupul PRM. La un moment dat, Dogaru apărea în anturajul așa-zisului prinț Paul al României, în perioada în care acesta încerca să obțină legitimarea ascendenței sale în familia regală, Dogaru prezentând „argumente” care ar fi probat că regele Carol al II-lea a avut un fiu legitim înainte de Mihai I, pe Carol Mircea, tatăl „prințului” Paul.

În anii 2010-2011, sindicatul condus de Dogaru a organizat o serie de proteste față de intenția guvernului Boc a recalcula pensiile militarilor. La acea vreme, secretarul de stat din MApN Viorel Oancea susținea că Dogaru a fost activist PCR adus în armată de către Ilie Ceaușescu, fratele fostului președinte din perioada 1971-1989. Recalcularea i-ar fi afectat direct nivelul pensiei, astfel s-ar explica motivul pentru care a organizat protestele împotriva premierului Emil Boc și președintelui Traian Băsescu.

Manevra parlamentară prin care cei din sistemului pensiilor militare de stat primesc indemnizaţia mărită prin UZPR

Potrivit unor surse din UZPR, Mircea Dogaru ar fi făcut printre cei care au făcut lobby pentru ca în Legea 83/2016 să se menționeze explicit faptul că indemnizația se acordă și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

La prima vedere, prevederea părea redundantă întrucât în UZPR erau deja ofițeri care aveau vechime în presa militară și care oricum se calificau pentru obținerea indemnizației. Însă menționarea explicită că indemnizația de 50% din pensie se poate acorda și celor din sistemul pensiilor militare, ale căror pensii oricum nu sunt acordate pe principiul contributivității, a făcut ca în Uniune să intre o serie de foști ofițeri MApN, MAI și serviciile secrete pe motiv că au fost o vreme colaboratori ai unor publicații editate de către instituțiile în care lucrau. Astfel, au primit a doua pensie specială fără ca măcar să aibă vechime în profesia de jurnalist.

Nici măcar conducerea de atunci a Uniunii nu a cerut introducerea în lege a unei asemenea prevederi. „Parlamentul a introdus această modificare. Noi ne-am trezit cu ea în lege”, a relatat Doru Dinu Glăvan. Practic, membrii PSD și PNL ai comisiei de cultură din Camera Deputaților s-au folosit de inițiativa fostului senator Haralambie Vochițoiu (PP-DD, apoi UNPR), la care acesta a lucrat cu UZPR, ca să dea posibilitatea unor foști militari să-și suplimenteze veniturile.

Criteriile inițiale ale Uniunii Ziariștilor, abandonate pentru bani: “Ne-am trezit cu maldăre de dosare”

Când apartenența la UZPR a devenit o miză financiară, lucrurile în Uniune au luat-o razna. Pentru acordarea indemnizației de 50%, fiecare persoană trebuia să depună un dosar care era apoi analizat în Comisia de Atestare Profesională a UZPR. Erau trei cerințe: 15 ani vechime în presă; studii superioare sau dovedirea calității de „persoană de notorietate publică”, pentru cei cu studii medii; dovedirea vechimii neîntrerupte de cinci ani în UZPR, prin plata cotizației anuale, fiind interzisă plata retroactivă a cotizației, ceea ce ar fi reprezentat „cumpărare de vechime”.

Cerințele au fost încălcate aproape imediat după adoptarea legii. „După mai 2016, s-au schimbat lucrurile, ne-am trezit cu maldăre de dosare (…) S-a deschis robinetul și au venit oameni care nici nu ne băgau în seamă până atunci. Au ajuns membri în Uniune secretare, purtători de cuvânt. Înainte nici măcar crainicele de la radio nu le primeam”, a declarat pentru FANATIK Gheorghe Frangulea, fostul șef al Comisiei de Atestare.

Până în decembrie 2016, erau doar 300 de persoane care ar fi avut dreptul la indemnizație. Un an mai târziu, numărul lor crescuse de cinci ori, ajungând la 1.500. Problema nu era neapărat că subit o hoardă de jurnaliști s-a repezit să se înscrie într-o „organizație în care înainte nu venea nimeni”, după cum spune Frangulea. Pe lângă oameni cu legături vagi cu presa, UZPR are propria colecție de „penali”, oameni condamnați definitiv și care au trecut prin penitenciarele României.

Galeria „penalilor” intangibili din UZPR: de la Sorin Roşca Stănescu la… preşedintele Comisiei de Cenzori!

Din acest punct de vedere, standardele Uniunii sunt aproape inexistente, după cum arată și exemplul lui Morega. Sorin Roșca Stănescu, fost director al cotidianului „Ziua”, și-a încheiat mandatul de senator din partea PNL în 2014 când a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul privind manipularea acțiunilor Rompetrol.

Întrebat cum de Roșca-Stănescu este încă membru UZPR, Glăvan a răspuns: „Sorin Roșca Stănescu chiar a fost președintele Uniunii. Eu i-am cerut să vină cu un cazier și, în cazul lui, instanța nu a impus restricții.” Întrebat despre ce restricții ar trebui să stabilească instanța ca un condamnat penal să-și piardă calitatea de membru, Glăvan a devenit evaziv. „O să mă interesez la juriștii noștri”, a spus președintele UZPR.

Chiar președintele Comisiei de Cenzori a UZPR este condusă de un om cu condamnări penale, Ilie Cristescu. Acesta a fost condamnat în 1987 la numai puțin de 44 de ani de închisoare pentru fapte de corupție: luare de mită, delapidare, trafic de influență. Pedepsele au fost comasate și a primit o sentință de 10 ani de închisoare. Faptele au fost comise când Ilie Cristescu era director al stațiunii Băile Herculane. După Revoluție a fost anchetat penal sub suspiciunea că ar fi contribuit la devalizarea societății de stat care administra aceeași stațiune, ajunsă acum în paragină.

Pe lista UZPR se mai află încă Florentin Scalețchi, de meserie comandant de navă. Înainte de 1989 a fost condamnat de regimul comunist pentru tentativa de fugă din țară. După Revoluție a fondat Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România.

Dacă prima condamnare nu este una dezonorantă, nu același lucru se poate spune despre aceea primită în 2013, de 6 ani de închisoare pentru trafic de influență. Scalețchi primise, în 2005, 20.000 de euro de la o persoană pentru a-și exercita influența pe lângă magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție ca să-l aducă în țară pe fiul mituitorului, condamnat la 18 ani de închisoare în Spania. Scalețchi a ieșit din închisoare după numai un an de executare a pedepsei.

Recunoaştere pe banii românilor: “Într-adevăr, Emilian Frâncu ne-a… ne-a păcălit la un moment dat”

Un altul condamnat penal este Emilian Frâncu, fost parlamentar în două legislaturi și primar la Râmnicu-Vâlcea. Frâncu este inginer de profesie, iar după revoluție a înființat un săptămânal în județul de baștină. Pe când era primar, în 2014, a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, fiind eliberat condiționat după doi ani.

Condamnarea nu l-a împiedicat să rămână membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Situația lui Frâncu a mai intrat în atenția presei în 2018, însă Doru Dinu Glăvan susținea că este doar o eroare ca va fi îndreptată. „Emilian Frâncu, într-adevăr, ne-a… ne-a păcălit la un moment dat, că el urma să aducă cazier judiciar. Apoi a zis că nu poate să-l aducă… Și atunci am stopat!”, spunea Glăvan pentru PressOne . La trei ani de la declarația de atunci, Frâncu este încă membru UZPR.



Citește și:

populare
astăzi

1 Horoscop luni, 18 martie. O zodie va fi trădată de cineva drag. Peștii vor avea parte de o surpriză

2 VIDEO Milionarul cu șase clase, o nouă aroganță

3 VIDEO Aproape interesant...

4 România construiește cea mai mare bază NATO din Europa

5 Pescobar a angajat-o pe noua Larisa