Gazele intestinale sunt un fenomen absolut normal, dar, atunci când apar frecvent și provoacă disconfort, e semn că organismul tău îți transmite ceva. Experții explică cele mai puțin cunoscute cauze ale balonării și cum le poți gestiona eficient.

Eliminarea gazelor este un proces fiziologic normal. Se estimează că majoritatea oamenilor elimină gaze între 10 și 12 ori pe zi. Însă atunci când simți că balonarea îți afectează calitatea vieții sau apare frecvent, poate fi vorba de un dezechilibru ce merită investigat.

„Gazele intestinale sunt formate din oxigen, dioxid de carbon și azot provenite din aerul înghițit, dar și din metan și hidrogen generate în timpul digestiei de bacteriile din colon”, explică dr. Marc Bernstein. Alimentele prost digerate pot duce la fermentație excesivă, rezultând un disconfort abdominal accentuat.

De cele mai multe ori, balonarea poate fi prevenită sau ameliorată prin identificarea cauzei și adoptarea unor măsuri simple. Dar, dacă simptomele persistă sau sunt însoțite şi de alte simptome (diaree cronică, scaune cu sânge, vărsături), consultul medical este esențial, scrie eatingwell.

1. Un program neregulat de somn

Un program de somn neregulat perturbă echilibrul florei intestinale. Dezechilibrul bacterian (disbioza) poate duce la producerea crescută de hidrogen și metan în intestin, ceea ce favorizează acumularea de gaze.

„Un ritm de somn stabil ajută la menținerea unui microbiom intestinal sănătos”, explică Marc Bernstein. Pentru un somn de calitate, încearcaţi să vă culcaţi și să vă treziţi la aceeași oră în fiecare zi și asigutaţi-vă că dormiţi cel puțin 7 ore neîntrerupte pe noapte.

2. Efectele secundare ale medicamentelor

Anumite medicamente afectează digestia. De exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot irita mucoasa stomacului.

Alte medicamente care afectează tractul gastro-intestinal și provoacă gaze în mod similar includ medicamentele pentru scăderea colesterolului (statine), anumite antidepresive, antibiotice, laxative și medicamente pentru suprimarea acidității. Dacă credeți că medicamentele pe care le luați pot fi cauza balonării, contactați medicul d pentru a afla dacă se pot face ajustări, de exemplu, găsind o altă clasă de medicamente care au același efect, dar fără efecte secundare.

3. Vorbitul în timpul mesei

Poate părea banal, dar înghițirea aerului în timp ce mănânci - un fenomen numit aerofagie - poate cauza balonare. Acest aer ajunge în stomac și apoi în intestin, provocând senzația de presiune și disconfort.

Soluția? Mâncaţi fără grabă, mestecaţi bine și evitaţi să vorbiţi în timp ce înghițiţi.

4. Stresul

Stresul afectează procesul de digestie prin încetinirea tranzitului intestinal. Acest lucru le permite bacteriilor să fermenteze alimentele mai mult timp, ceea ce duce la acumulare de gaze.

„Pe lângă balonare, stresul poate cauza și constipație, care la rândul ei agravează problema”, spune dieteticianul Cheryl Mussatto. Tehnicile de relaxare, yoga și respirația conștientă pot face o diferență semnificativă.

5. Exercițiile cardio intense

Aţi observat că sunteţi balonat după o sesiune de alergat sau ciclism? Nu e întâmplător. Efortul fizic intens duce la respirație rapidă, deci înghițim mai mult aer şi, în plus, mișcarea agită tractul digestiv.

Soluția: evitaţi să faceţi sport imediat după masă și staţi departe de alimentele care produc gaze înainte de antrenament.

6. Constipația, principala cauză a balonării

Când scaunul stagnează în colon, bacteriile au mai mult timp să fermenteze reziduurile alimentare, iar asta înseamnă gaze și balonare.

„O dietă bogată în fibre și o hidratare corectă ajută la reglarea tranzitului”, spun specialiştii. Introduceţi fibrele treptat în dietă, altfel riscaţi să agravaţi problema.

7. Prea multe grăsimi în dietă

Alimentele grase încetinesc, de asemenea, digestia, permițând acumularea gazelor. Cartofii prăjiți, mezelurile și produsele de tip fast food sunt câteva dintre alimentele pe care ar trebui să le evitaţi, dacă vreţi să scăpaţi de balonare.

Înlocuiţi-le cu carne slabă, pește, cereale integrale, fructe și legume proaspete. Un alt factor care v-ar putea ajuta este activitatea fizică regulată, care creşte capacitatea mușchilor netezi ai stomacului de a se contracta și a se relaxa în mod activ automat.

8. Sticla de apă – un obicei cu două tăișuri

Accesoriile precum sticlele de apă reutilizabile pentru a rămâne hidratat sunt destul de obișnuite, mai ales acum, că a venit vara,, dar mulți dintre noi nu bem din ele, ci mai degrabă le golim (mai ales după un antrenament intens). Acest lucru înseamnă, de obicei, că înghițim aer în timpul procesului, iar aerul pe care nu îl eliminăm imediat prin râgâit va ieși în cele din urmă prin cealaltă parte.

Pentru a preveni balonarea, dieteticienii recomandă să beţi încet și dintr-un pahar, nu din sticlă, atunci când e posibil.

9. Infecțiile intestinale

Bacteriile patogene precum E. coli sau Salmonella pot provoca inflamații ale intestinului, ducând la balonare severă, diaree și disconfort.

Recuperarea implică o alimentație ușoară, hidratare intensă și evitarea alimentelor grele sau lactatelor. Pentru prevenție, igiena mâinilor și o dietă bogată în fibre și plante sunt esențiale.

10. Schimbări bruște în dietă

Dacă aţi decis să adaugaţii mai multe alimente bogate în fibre în dietă (fructe, legume, fasole, cereale integrale), trebuie să faceţi acest lucru treptat, pentru că schimbările bruşte pot avea ca efect secundat balonarea.

„Carbohidrații complecși, în special fasolea , conțin un tip de carbohidrați numiți oligozaharide, iar bacteriile din intestinul tău adoră acest tip de carbohidrați. Când îl consumă, ele produc azot gazos, care este eliberat sub formă de flatulență”, explică dieteticianul Cheryl Mussatto.

Și deoarece fibrele conținute de aceste alimente nu sunt absorbite în tractul gastro-intestinal, ci sunt fermentate, gazele se acumulează în intestinul gros sau colon. Pentru a preveni disconfortul, începeți prin a consuma porții mici de alimente bogate în fibre, pentru a ajuta tractul digestiv să se obișnuiască să le digere, și așteptați să creșteți consumul până când corpul se adaptează.

11. Apneea în somn

O altă cauză a balonării o reprezintă apneea. Persoanele care suferă de apnee în somn respiră adesea pe gură noaptea, ceea ce le face să înghită mai mult aer. De asemenea, şi aparatul CPAP, utilizat în tratarea acestei afecțiuni, poate introduce aer în stomac dacă nu e reglat corect.

Concluzie

Balonarea ocazională este normală, dar, dacă devine frecventă, e un semn că organismul cere o schimbare. Fie că e vorba de somn, stres, dietă sau stil de viață, micile ajustări pot avea un impact mare asupra stării de sănătate. Dacă, totuși, simptomele persistă, nu ezitaţi să cereţi sfatul unui medic. În unele cazuri, balonarea poate ascunde afecțiuni digestive mai grave.