A murit Ionel Haiduc, renumitul chimist care a condus Academia Română
Comunitatea științifică din România este în doliu după dispariția academicianului Ionel Haiduc, una dintre cele mai proeminente personalități ale cercetării contemporane și fost președinte al Academiei Române. Savantul a încetat din viață la vârsta de 89 de ani, decesul fiind anunțat marți de către filiala din Cluj-Napoca a forului academic.
Filiala clujeană a Academiei Române a transmis trista veste a trecerii în neființă a profesorului Ionel Haiduc, subliniind rolul fundamental pe care acesta l-a avut în dezvoltarea chimiei și a vieții universitare românești.
Ionel Haiduc s-a stins din viață la 89 de ani Foto: Adevărul
Personalitate de prim rang cu anvergură internațională, Ionel Haiduc s-a aflat la conducerea Academiei Române timp de două mandate, în perioada 2006–2014. Anterior, între anii 1995 și 2006, acesta asigurase conducerea filialei clujene a prestigioasei instituții, al cărei membru titular devenise încă din 1991.
Parcursul său științific a fost marcat de deschiderea unor arii inovatoare de investigație. Printre direcțiile majore impuse de cercetările sale se numără chimia ciclurilor anorganice, studiul liganzilor organofosforici, domeniul compușilor organometalici ai metalelor netranziționale, compușii cu efecte antitumorale, precum și ramura chimiei supramoleculare.
Un moment de referință în cariera academicianului l-a reprezentat lansarea, în anul 1999, a volumului „Supramolecular Organometallic Chemistry”. Lucrarea, care a deschis un nou drum în această disciplină, s-a bucurat de prefața lui Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. În total, moștenirea sa scrisă cuprinde peste 350 de articole științifice apărute în publicații de renume internațional, nouă cărți și numeroase studii incluse în volume colective.
De-a lungul carierei universitare, Ionel Haiduc s-a dedicat formării mai multor generații de specialiști și tineri cercetători. Prestigiul său didactic a depășit granițele țării, fiind invitat să predea la universități de pe patru continente: Europa, Asia, America de Nord și America de Sud. Recunoașterea națională a meritelor sale a fost consfințită prin numeroase titluri de Doctor Honoris Causa primite de la instituții de învățământ superior din România.
Pe plan extern, notorietatea sa a fost confirmată prin cooptarea în structuri academice de elită, fiind membru al Academia Europaea, al Academiei de Științe a Moldovei și al Academiei Maghiare de Științe. Potrivit reprezentanților filialei din Cluj a Academiei Române, aportul său la consolidarea prestigiului instituției și activitatea sa didactică și științifică rămân drept repere durabile în cultura și cercetarea autohtonă.
Explorează subiectele:
