Accesul cu mâncare la ștrand, un drept sau o regulă comercială? InfoCons clarifică dilema consumatorilor
Ștrandul Ocnele Mari, județul Vâlcea. FOTO: strandurileocnelemari.ro
Președintele InfoCons, Sorin Mierlea, subliniază că, înainte de a contesta regulile unui ștrand, consumatorii ar trebui să consulte termenii și condițiile impuse de operator. Interdicția privind introducerea produselor din exterior nu este o particularitate a ștrandurilor, ci se regăsește și în alte tipuri de unități, cum ar fi restaurantele sau spațiile dedicate petrecerilor pentru copii, adesea motivată de considerente legate de siguranța alimentară.
Consumatorii trebuie să fie foarte atenți în momentul în care aleg să intre într-o unitate economică, fie că vorbim despre o unitate de cazare, un restaurant, un ștrand sau chiar un aeroport. Din păcate, avem obiceiul de a nu citi termenii și condițiile care ne sunt puse la dispoziție. Foarte multe unități prevăd reguli clare. Unele interzic fotografierea, altele nu permit consumul de produse aduse din exterior. De exemplu, într-un restaurant nu poți veni cu mâncare cumpărată din altă parte și să o consumi la masă. La fel, la petrecerile pentru copii organizate în spații special amenajate, multe locații nu acceptă torturi din exterior sau le acceptă doar dacă sunt însoțite de documente care atestă proveniența și siguranța alimentară. Motivul este simplu. Dacă apare o toxiinfecție alimentară sau un alt incident, unitatea trebuie să poată demonstra că produsele consumate au fost conforme. Sorin Mierlea, președintele InfoCons
Mierlea explică faptul că această abordare este justificată nu doar de interesul comercial al operatorilor, ci și de necesitatea stabilirii responsabilității în eventualitatea unor incidente alimentare. O situație similară se întâlnește și în cinematografe, unde este interzis accesul cu produse achiziționate din afara complexului.
„În cazul ștrandurilor, consumatorii ar trebui să citească cu atenție termenii și condițiile înainte de a cumpăra biletul. Situația este similară celei din cinematografe, unde este afișat faptul că nu este permis accesul în sala de proiecție cu produse cumpărate din afara complexului. Desigur, există și o componentă comercială, pentru că operatorul dorește să își vândă propriile produse, însă există și o componentă de siguranță alimentară. Dacă un client consumă produse aduse din exterior și apoi cumpără și din incintă, iar ulterior apare un incident, este foarte dificil de stabilit cine răspunde și care produs a provocat problema”, a subliniat analistul.
Reguli comune în marile parcuri acvatice din România
Această regulă este larg răspândită în majoritatea ștrandurilor și parcurilor acvatice din țară. Spre exemplu, la Therme București, regulamentul interzice introducerea alimentelor și băuturilor, în special a celor alcoolice, cu o singură excepție: copiii sub 3 ani pot avea acces cu alimente și băuturi speciale. De asemenea, consumul este restricționat, nefiind permis în piscine sau pe tobogane, ci doar într-o rază de doi metri în jurul pool bar-ului.
Aquapark Nymphaea din Oradea impune, de asemenea, reguli stricte: alimentele și băuturile pot fi consumate exclusiv în restaurant, bar sau în zonele special amenajate, iar accesul cu produse din exterior sau cu gumă de mestecat este interzis, la fel ca și consumul acestora pe marginea bazinelor.
WaterPark Otopeni afișează explicit interdicția privind mâncarea și băuturile din exterior chiar pe pagina de tarife, pentru a informa vizitatorii înainte de achiziționarea biletului. La Lagoon Park București, alimentele și băuturile din exterior sunt incluse pe lista obiectelor interzise, alături de arme și substanțe periculoase. Astfel, majoritatea complexelor acvatice mari aplică aceeași normă generală, cu diferențe minime legate de excepțiile acordate, preponderent pentru bebeluși.
Accesul cu mâncare nu încalcă drepturile consumatorilor, conform InfoCons
Sorin Mierlea susține că interdicția de a aduce mâncare și apă din exterior nu reprezintă o încălcare a drepturilor consumatorilor, chiar dacă înțelege nemulțumirea legată de prețurile mai ridicate ale produselor din incintă. Același principiu este aplicat și în multe stațiuni turistice sau pe plaje private, atât în România, cât și în străinătate.
„Același principiu se regăsește și în multe stațiuni turistice sau pe plaje administrate privat, inclusiv în România și în alte țări, unde nu este permis consumul la vedere al produselor aduse din exterior. În opinia mea, aici nu vorbim despre o încălcare a drepturilor consumatorului, ci despre respectarea regulilor stabilite de operatorul economic. Înțeleg argumentul celor care spun că ar prefera să plătească doar biletul de intrare și să își aducă de acasă un sandviș sau o sticlă cu apă, mai ales în condițiile în care produsele din incintă sunt considerabil mai scumpe decât cele din supermarket. Totuși, aceasta ține de politica comercială a fiecărui operator”, a explicat Sorin Mierlea.
Conform acestuia, biletul de acces la un ștrand privat nu este doar o intrare într-un spațiu de agrement, ci achiziționarea unui pachet complet de servicii, ale cărui condiții sunt stabilite de operator. Cine nu este de acord cu aceste reguli are opțiunea de a alege zone publice de îmbăiere.
„Practic, unitatea nu vinde doar accesul în incintă, ci un pachet complet de servicii. Situația este asemănătoare cu cea a unui restaurant. Nu este firesc să vii cu o sticlă de vin cumpărată din supermarket și să o consumi la restaurant comandând doar o apă. La fel, dacă nu dorești serviciile oferite de un ștrand privat, poți alege o zonă publică de îmbăiere sau o plajă unde regulile sunt diferite”, a subliniat analistul.
Situații speciale: familiile cu copii mici și persoanele cu diabet
Situațiile cele mai delicate sunt cele ale familiilor cu copii mici sau ale persoanelor cu afecțiuni medicale precum diabetul, pentru care oferta alimentară a unui ștrand poate fi limitată sau inadecvată. Mierlea consideră că soluția nu constă în instituirea unor excepții de la regulă, ci în informarea completă a consumatorului înainte de achiziționarea biletului.
„Există însă și situații speciale, cum sunt familiile cu copii mici sau persoanele care suferă de diabet ori de alte afecțiuni și pentru care meniul disponibil în incintă este insuficient sau nepotrivit. În aceste cazuri, operatorii economici au obligația să respecte legislația privind protecția consumatorilor și siguranța alimentelor. Ei trebuie să ofere informații complete și transparente despre ingrediente, alergeni și valorile nutriționale. Acesta este pachetul pe care îl pun la dispoziție, iar consumatorul poate decide dacă îl acceptă sau alege o altă unitate. Este dificil să creezi excepții doar pentru anumite categorii de persoane și să permiți accesul cu produse din exterior. Dacă cineva știe că are un regim alimentar special, trebuie să țină cont și de acest aspect atunci când își alege destinația”, a explicat Sorin Mierlea.
Problema meniurilor prin cod QR și lipsa informațiilor pentru persoanele cu dizabilități
Dincolo de regulile specifice accesului cu alimente, Sorin Mierlea atrage atenția asupra unei probleme mai generale: lipsa informării adecvate din partea operatorilor economici. El critică renunțarea la meniurile tipărite în favoarea codurilor QR, ceea ce creează dificultăți persoanelor care nu utilizează telefoane inteligente. De asemenea, el subliniază nerespectarea obligațiilor legale privind accesibilitatea informațiilor pentru persoanele cu dizabilități.
În schimb, obligația operatorului economic este să informeze corect și complet consumatorii. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Unele unități oferă informațiile doar prin coduri QR și nu mai pun la dispoziție meniuri tipărite, ceea ce creează probleme persoanelor care nu folosesc telefoane inteligente. Mai mult decât atât, există obligații legale privind accesibilitatea informațiilor pentru persoanele cu dizabilități, fie că vorbim despre persoane nevăzătoare, hipoacuzice sau cu alte nevoi speciale. Din păcate, multe unități, nu doar ștranduri, ci și hoteluri sau restaurante, nu respectă încă aceste standarde minime europene de accesibilitate și informare. Pentru unele persoane, aceste informații sunt esențiale. De exemplu, pentru un diabetic poate fi extrem de important să știe dacă o ciorbă conține zahăr. Am întâlnit situații în care o singură porție conținea zeci de grame de zahăr, iar lipsa unei informări clare poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Aici nu mai vorbim doar despre respectarea legii, ci și despre respectul față de consumator. Sorin Mierlea, președintele InfoCons
Controlul bagajelor: legal, dar fără confiscare
Referitor la verificarea bagajelor la intrarea în ștranduri sau la alte evenimente, Mierlea afirmă că această practică este legală, cu condiția să fie stipulată în termenii și condițiile de acces. Scopul este legat de siguranța publică și prevenirea introducerii obiectelor periculoase. Totuși, operatorul nu are dreptul de a confisca bunurile vizitatorilor, ci doar de a refuza accesul dacă condițiile nu sunt respectate.
„În ceea ce privește verificarea bagajelor la intrare, aceasta este o practică întâlnită frecvent, atât la spectacole, cât și în muzee sau alte obiective turistice din străinătate. Măsura are legătură cu siguranța publică și cu prevenirea introducerii unor obiecte periculoase ori a unor obiecte care ar putea fi folosite pentru a tulbura desfășurarea unui eveniment. Dacă această procedură este prevăzută în termenii și condițiile de acces, consumatorul poate alege să îi accepte sau să nu intre în incintă. Dacă, în urma verificării, se constată că persoana are asupra sa produse interzise, operatorul nu are dreptul să le confiște, însă poate refuza accesul până când condițiile impuse sunt respectate”, a explicat Sorin Mierlea.
Explorează subiectele:
