Activele Lukoil din România, pe masa negocierilor secrete dintre Trump și Putin
Discuțiile diplomatice de culise purtate de reprezentanții administrației conduse de Donald Trump cu oficialii ruși au integrat o tranzacție comercială de mari proporții, relevă o investigație publicată de The New York Times. În centrul acesteia se află activele din afara Rusiei ale grupului Lukoil, al doilea producător de țiței al Federației Ruse, care ar putea fi preluate de un grup de investitori conectați la apropiații președintelui american.
Negocierile SUA-Rusia privind Ucraina vizează și portofoliul internațional al Lukoil
Un imperiu petrolier scos la mezat: România și Bulgaria, pe listă
Portofoliul internațional al Lukoil supus negocierilor este vast. El include rafinării europene majore situate în România și Bulgaria, exploatări petroliere în Camerun și Irak, dar și rețele ample de distribuție a carburanților răspândite în Europa și Statele Unite, inclusiv în statul New Jersey.
Pentru a fi finalizat, transferul de proprietate are nevoie de undă verde atât de la Casa Albă, cât și de la Kremlin. Consorțiul interesat de achiziție îl are în componență pe finanțistul american Todd Boehly, care a direcționat 2 milioane de dolari către comitete politice de susținere a lui Donald Trump. Alături de acesta se găsesc o entitate asociată guvernului Statelor Unite și două vehicule financiare din Orientul Mijlociu, cunoscute pentru parteneriate comerciale anterioare cu Jared Kushner, ginerele liderului american, și cu familia emisarului Steve Witkoff. Jurnaliștii americani notează că nu s-au identificat dovezi conform cărora Kushner sau Witkoff ar urma să încaseze beneficii materiale directe din acest acord.
Discuție confidențială la Kremlin, inițiată de Putin
Subiectul înstrăinării activelor internaționale ale Lukoil a fost ridicat direct de președintele Vladimir Putin pe 5 septembrie, cu prilejul unei întrevederi secrete cu Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova, arată mărturiile a trei persoane informate despre evoluția dialogului. Putin ar fi argumentat că o astfel de tranzacție ar demonstra mediului rus de afaceri și opiniei publice interne că legăturile economice normale cu Washingtonul rămân realizabile.
Partea americană a primit favorabil propunerea, tratând tranzacția ca pe un „pod comercial” prin care să se poată clădi o relație funcțională cu Moscova, vizând în același timp temperarea cotațiilor mondiale ale țițeiului. Deși Lukoil este oficial o entitate privată tranzacționată pe piața de capital, la Moscova este recunoscut faptul că transferul activelor sale de importanță strategică este direct arbitrat de Vladimir Putin.
Pentru potențialii cumpărători, susținerea administrativă de la Washington ar elimina regimul de sancțiuni aplicat acestor obiective, ceea ce le-ar spori instantaneu valoarea de piață. Planul se aliniază viziunii susținute public de Trump, care asociază cooperarea economică cu perspectivele de pace. Totodată, contextul readuce în atenție compania de criptomonede World Liberty Financial, fondată de Witkoff, unde unul dintre investitori deține participații și în consorțiul ce negociază preluarea activelor Lukoil.
În paralel, parteneriat strategic SUA-Ucraina pentru minerale critice
În timp ce discută activele rusești, Washingtonul își consolidează poziția economică la Kiev. Pe 2 octombrie, Fondul comun de investiții pentru reconstrucție SUA-Ucraina (URIF) a anunțat o serie de proiecte, printre care și primul contract axat pe minerale critice, încheiat cu compania ucraineană BGV Group Management.
Această mișcare operaționalizează acordul bilateral pentru minerale asumat în aprilie 2025 sub impulsul lui Donald Trump, prin care Statele Unite au primit prioritate la investițiile de pe teritoriul ucrainean. URIF va constitui alături de BGV Group — holding controlat de omul de afaceri Hennadii Butkevici — o platformă comună destinată descoperirii și exploatării rezervelor de pământuri rare, beriliu și zirconiu. Potrivit unor surse oficiale citate de Reuters, alocarea financiară pentru acest proiect se ridică la aproximativ 30 de milioane de dolari.
Măsuri de urgență pentru rețeaua energetică ucraineană
Având în vedere riscul ridicat de noi bombardamente rusești pe parcursul iernii, fondul comun a aprobat alte două intervenții directe în securitatea energetică ucraineană, ridicând pachetul recent de finanțare la circa 70 de milioane de dolari.
Una dintre direcții vizează un sprijin suplimentar adăugat unui împrumut inițial de 85 de milioane de euro (97 de milioane de dolari) primit de DTEK, principalul operator privat din sectorul energetic ucrainean. Finanțarea acoperă un mecanism de capital de urgență și susține o infrastructură masivă de baterii Gridstack, dezvoltată în cooperare cu grupul american Fluence Energy. Sistemul de 200 de megawați, pus în funcțiune în septembrie anul trecut prin intermediul a 698 de unități de stocare, poate garanta alimentarea a 600.000 de gospodării timp de două ore, securizând stabilitatea rețelei în regiunile Kiev și Dnipropetrovsk.
A doua componentă prevede investiții într-o rețea de cogenerare menită să dezvolte puncte energetice la nivel de comunitate, capabile să repună în funcțiune alimentarea cu electricitate și energie termică după eventualele distrugeri cauzate de raidurile aeriene.
Oleksii Sobolev, adjunctul șefului administrației de la Kiev, a subliniat că astfel de inițiative transmit stabilitate investitorilor și oferă spațiu de extindere afacerilor locale. La rândul său, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a precizat că fondurile confirmă implementarea strategiei trasate prin tratatul din primăvara anului 2025. Cadrul de cooperare stipulează că toate câștigurile obținute de fond în primul deceniu vor rămâne exclusiv în economia Ucrainei, existând inclusiv posibilitatea ca ajutoarele militare acordate de Washington să fie contabilizate drept contribuții directe la acest vehicul investițional.
Explorează subiectele:
