Adio ANCHETĂ! Of, Doamne! CCR dă primul semnal de PESEDIZARE!
Adio anchetă! Of, Doamne! CCR dă primul semnal de pesedizare! Motivarea Curtii Constitutionale la decizia existentei unui conflict juridic intre DNA si Guvern: Ministerul Public nu doar ca si-a depasit atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative
Curtea Constitutionala a publicat vineri motivarea deciziei prin care a stabilit ca DNA, anchetand modul in care a fost elaborata OUG 13, a perturbat buna activitate a guvernului. Judecatorii constitutionali precizeaza in aceasta motivare ca aprecierea oportunitatii adoptarii unei OUG este atributul exclusiv al Guvernului, putand fi cenzurat doar prin controlul parlamentar.
* Decizia CCR pe DNA și Parchetul General
** De notat ca judecatoarea Livia Stanciu a formulat o opinie separata, apreciind ca nu ar fi trebuit sa se constate existenta unui conflict juridic, "deoarece, față de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenței Guvernului de inițiere și adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017".
Citește și: PSD va trece Legea Grațierii în varianta Șerban Nicolae! Amănunte INCENDIARE!
"In ceea ce priveste Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor", se arata in motivarea deciziei CCR.
Motivarea contine o serie de concluzii dure pentru DNA: "Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o atributie constitutionala. In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat".
"Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data", se arata in motivarea CCR.
"Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca 'nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale' si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta faptul ca Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului.
O astfel de conduita echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale", arata judecatorii.
"Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta 13 "Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat", se arata in motivare.
In plus, arata Curtea, "nicio alta autoritate publica, apartinand altei puteri decat cea legislative, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunitatii actului de legiferare".
Curtea acuza ca, "in conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare". "Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale
(...)
Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare", potrivit sursei citate.
*** In ce constau argumentele Liviei Stanciu:
- Ceea ce se constata din actele si lucrarile dosarului, prin raportare la dispozitiile constitutionale si legale mai sus retinute, este ca, in cauza, Directia Nationala Anticoruptie a actionat ca urmare a denuntului depus, asadar ca urmare a unei sesizari legale, facand aplicarea normelor de procedura obligatorii in vigoare la momentul inregistrarii denuntului, si conformandu-se acestora.
- Astfel cum am subliniat, efectul juridic al denuntului este obligatia organului de urmarire penala de a se pronunta cu privire la declansarea sau nu a procesului penal pentru infractiunea cu care a fost sesizat prin denunt. Pentru a se pronunta, organul de urmarire penala trebuie sa parcurga etapele obligatorii prevazute de lege, mai sus aratate si explicitate, iar actele depuse la dosar sunt de natura sa probeze realizarea acestei obligatii legale a reprezentantilor Ministerului Public.
- Dosarul penal in discutie se afla insa in faza de urmarire penala in rem, care, asa cum am aratat, are un caracter esentialmente nepublic, iar din documentele depuse la dosar, nu rezulta ca s-a anchetat oportunitatea sau legalitatea/constitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/2017, ci fapte penale cu privire la care Ministerul Public a fost sesizat prin denuntul formulat, dispunandu-se apoi, prin ordonanta a procurorului, extinderea urmaririi penale cu privire la fapte noi, si ulterior clasarea pentru parte dintre cele cuprinse in denunt.
- Pretinsele 'nelegalitati' ale anchetei penale nu formau si nu pot forma obiectul controlului pe care Curtea Constitutionala il exercita. Acceptarea ideii contrare, cu consecinta cenzurarii legalitatii actelor de urmarire penala indeplinite in cauza, ar insemna acceptarea incalcarii, chiar de catre Curtea Constitutionala a competentei altor autoritati publice, respectiv cea a instantelor de judecata.
