Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, 21 decembrie, sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei. Potrivit documentului, președintele Nicușor Dan a primit 320 de emailuri, peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi.

Raportul publicat de Administrația Prezidențială sintetizează observațiile scrise transmise direct în atenția Președintelui României de magistrați activi sau retrași din activitate , în perioada 11 – 19 decembrie, în contextul dezbaterilor publice și al articolelor de presă privind sistemul de justiție.

Instituția arată că, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, a consemnat un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi care au transmis opinii/sugestii/reclamaţii.

În sinteză este prezentată şi distribuţia pe instanţe şi parchete a magistraţilor care au trimis sesizări.

„În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete. Este posibil ca magistrații care au transmis observațiile în format anonim să facă parte și din alte instanțe sau parchete decât cele anterior enumerate”, precizează Administrația Prezidențială.

Administrația Prezidențială adaugă că a primit peste 180 de mesaje de la cetățeni, avocați, polițiști, avertizori, grefieri și alte persoane, semnalând observații, reclamații și experiențe cu sistemul de justiție. Având în vedere gravitatea unor aspecte, se recomandă o analiză aprofundată, dialog și sesizarea autorităților competente.

Invitația președintelui, lansată și raportului din 2025 privind situația statului de drept din România

Invitația președintelui adresată magistraților a fost motivată, printre altele, de observațiile din Raportul Comisiei Europene din 2025 privind statul de drept, care subliniază probleme în sistemul judiciar din România.

a) în privința percepției publice cu privire la independența sistemului judiciar din România „44% din populația generală și 51% din întreprinderi percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind «destul de bun sau foarte bun» în 2025.

Percepția publicului larg asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat semnificativ în comparație cu 2024 (52%) și 2021 (51%). Percepția întreprinderilor asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat în comparație cu 2024 (56%), deși s-a îmbunătățit în comparație cu 2021 (45%)”

b) potrivit sondajului Eurobarometru special din 2025 privind corupția, „75% din respondenți percep corupția ca fiind larg răspândită în țara lor, iar 60% afirmă că se simt afectați de corupție în viața de zi cu zi (față de media UE de 30%). În ceea ce privește întreprinderile, 90% din ele consideră că fenomenul corupției este generalizat (față de media UE de 63%), iar 72% din ele consideră că acesta face dificilă desfășurarea de activități economice (față de media UE de 35%).”

Administraţia Prezidenţială mai spune că invitaţia a fost transmisă într-un context social aparte, caracterizat prin dezbateri publice privind sistemul de justiţie, declaraţiilor publice ale unor magistraţi, poziţiilor divergente exprimate la nivel instituţional în sistemul de justiţie, luărilor de poziţie din rândul societăţii civile şi articolelor de presă (inclusiv o investigaţie jurnalistică).

Administrația Prezidențială: Raportul nu stabilește vinovății

Raportul de sinteză centralizează observațiile transmise de magistrați din diverse instanțe și parchete, din mai multe județe și cu diferite niveluri profesionale, incluzând magistrați cu funcții de conducere, de execuție, debutanți sau pensionari. Observațiile acoperă aspecte administrative, manageriale, jurisdicționale și normative.

De asemenea, instituția adaugă că raportul nu stabilește vinovății, nu evaluează legalitatea faptelor și nu judecă valoarea profesională a magistraților, nici nu înlocuiește competențele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), al Inspecției Judiciare (IJ), ale Ministerului Justiției sau ale altor autorități.

Scopul său este identificarea tiparelor recurente și a vulnerabilităților structurale, iar propunerile legislative transmise de magistrați nu sunt sintetizate în document, urmând să fie valorificate ulterior în dezbateri publice.

Raportul vizează mecanismele administrative și procedurale care pot afecta independența judecătorilor și procurorilor, meritocrația în carieră, funcționarea eficientă a justiției și încrederea publică în autoritatea judecătorească. Corelarea detaliată între observații și riscuri constituționale este destinată uzului intern al Președintelui României.

În urma analizei și sistematizării observațiilor transmise, transmite Administrația Prezidențială, pot fi extrase unele concluzii generale, după cum urmează:

1. Necesitatea asigurării caracterului confidențial al identității magistraților

O parte a magistraților au transmis observații confidențiale, temându-se de represalii care ar putea afecta cariera, cum ar fi cercetări disciplinare sau impact asupra promovărilor și delegărilor.

Sunt menționate exemple din trecut și recente, precum sesizarea rapidă a Inspecției Judiciare în cazul jud. Beșu sau recuzarea jud. Moroșanu.

2. Magistrații nu solicită intervenții directe în cariere individuale

Magistrații nu solicită intervenții directe în cariere individuale, ci restabilirea unor garanții instituționale legate de independența în desfășurarea activității, cu precădere în cazul judecătorilor.

În accepțiunea generală care degajă din observațiile transmise, percepția magistraților pare a fi una de neîncredere, având resort în concentrarea decizională și fragilizarea independenței interne.

3. Incidentele nu sunt izolate

Observațiile nu par să descrie incidente izolate, ci un cumul de vulnerabilități structurale ale sistemului de justiție care, în lipsa corecțiilor, se susține că au condus la și au aptitudinea de a accentua erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice.

4. Potențiale categorii de factori generatori de risc

Vulnerabilitățile structurale rezultate din observațiile transmise indică drept potențiale categorii de factori generatori de risc:

a) Lipsa transparenței și a criteriilor obiective în delegări, detașări, numiri și promovări permite selecții informale și descurajează contestarea.

b) Interviurile și rapoartele Inspecției Judiciare funcționează ca un „veto” cu justificare incertă și predictibilitate redusă.

c) Nu există proceduri standardizate pentru comunicarea deciziilor administrative, accesul la documente și motivări fiind limitat.

d) Semnalele disciplinare și consecințele negative pot inhiba exercitarea drepturilor și libertatea de exprimare a magistraților.

e) Volumul mare de muncă generează presiune sistemică, risc de erori și vulnerabilitate pentru cei care contestă deciziile conducerii.

f) Neclaritățile legislative și lipsa resurselor adecvate amplifică presiunea sistemică și afectează integritatea, cercetarea infracțiunilor și eficiența structurii judiciare.

5. Reies mai multe propuneri comune

Din observațiile transmise de magistrați reies mai multe propuneri comune, care vizează în principal consolidarea transparenței, meritocrației și eficienței în sistemul judiciar.

Acestea includ:

- descentralizarea puterii decizionale și întărirea rolului colegiilor de conducere;

- proceduri competitive și transparente pentru delegări, detașări și numiri în funcțiile de conducere;

- introducerea unor criterii obiective și standardizate pentru promovări și evaluări;

- reformarea Inspecției Judiciare și creșterea responsabilității inspectorilor; management eficient al resursei umane și logistic;

- asigurarea unui cadru funcțional pentru cercetarea corupției în rândul magistraților; clarificarea rolului avertizorului public;

- stabilitatea completelor și prevenirea prescripției răspunderii penale;

- valorificarea resurselor Direcției Generale Anticorupție și clarificarea regimului poliției judiciare;

- restrângerea categoriilor de personal asimilat magistraților și recalibrarea competențelor instanțelor pentru degrevarea celor suprasolicitate.

6. Unele observații nu sunt dezvoltate complet

Unele observații primite de la magistrați includ percepții și relatări neverificabile în totalitate, dar există și informații concrete care pot fi verificate.

Sesizările semnalează practici problematice precum delegări și detașări netransparente, promovări dubioase, numiri fără integrare anterioară și presiuni asupra candidaților la funcții de conducere.

Magistrații raportează intimidări prin IJ și CSM, ședințe de supunere, amenințări, condiționări și presiuni informale care afectează independența profesională și administrativă, creând un climat de frică și control discreționar în interiorul sistemului judiciar.

7. Percepții recurente semnalează frica, lipsa transparenței și subordonarea în sistemul judiciar

Percepțiile recurente (exprimate de mai mulți autori) converg spre semnalarea:

• unui climat instituțional caracterizat prin instalarea fricii și descurajarea exprimării critice în interiorul sistemului, coroborat cu opinia conform căreia accesul la funcții de conducere sau promovare este condiționat de conformare;
• abandonării unui sistem meritocratic, bazat pe profesionalism și responsabilitate, în detrimentul unui sistem bazat pe aprecieri și decizii subiective, netransparente și de conformare;
• utilizării unor mecanisme contrar scopului prevăzut de lege sau prin deturnarea de la acest scop, cu obiectivul de a fideliza, recompensa ori de a sancționa diferiți magistrați;
• menținerii unor vulnerabilități ale magistraților, cauzate de factori extrinseci lor (volumul de muncă, resursele umane și logistice – personal auxiliar, spații de lucru și echipamente), ca în cazul neconformării la unele decizii ori direcții ale conducerii să fie expuși la inițierea unei anchete disciplinare;
• unui rol al Inspecției Judiciare și comisiilor de evaluare ca instrumente de semnalizare negativă a magistraților „incomozi”, iar nu ca mecanisme de prevenire, îndrumare și corecție;
• pierderii atractivității profesiei și, în special, a resursei umane prin pensionări ori demisii timpurii ale unor magistrați competenți, fără mecanisme eficiente de recuperare.

8. Tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilități concrete și cunoscute în sistem

Potrivit observațiilor unor magistrați, reacția imediată la nivelul conducerii sistemului de justiție este relevantă, iar aceasta se reflectă prin cel puțin trei direcții principale de acțiune:

• Sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la judecătorul Beșu în mai puțin de 24 ore de la difuzarea investigației jurnalistice;
• Admiterea unei cereri de recuzare a judecătoarei Moroșanu, cerere bazată pe opiniile exprimate de aceasta de susținere a magistraților care au fost intervievați în investigația jurnalistică;
• Inițierea unui apel public la dialog în rândul magistraților, dar nu prin consultări efective, ci prin convocări interne ale conducerilor instanțelor de a colecta „alte probleme”, mecanism perceput de unii dintre magistrați ca o tentativă de disciplinare și aliniere a judecătorilor în spatele conducerii, exploatând prudența și teama acestora de consecințe administrative.

Pornind de la aceste premise, unele observații percep tăcerea majorității magistraților nu ca achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecție profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei.

Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilități concrete și cunoscute în sistem, precum restanțele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspirații de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică.

9. Cauza acestui climat se datorează legilor justiției din 2022

Cauza structurală a acestui climat este evidențiată în mai multe observații care consideră drept cauză legile justiției din 2022, legi care:

• au concentrat puterea decizională în mâinile președintelui instanței care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, împreună aceștia alcătuind o majoritate confortabilă a colegiului de conducere;
• au golit colegiul de conducere de legitimitate democratică și rol efectiv;
• au creat o rețea ierarhică în care fiecare președinte de instanță devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mutării între secții pe alte specializări, evaluării profesionale, capacitatea de blocare a posibilităților de promovare, detașare, dar și modalități de soft power precum asigurarea sau nu a accesului la un program mai flexibil, stabilitatea unui anumit grefier, alocarea unui asistent.

Nu în ultimul rând, precizează Administrația Prezidențială, această arhitectură ar fi, potrivit unor observații, de natură a explica:

• conformismul generalizat;
• uniformitatea „suspectă” a voturilor la alegerile pentru CSM;
• succesul aproape automat al candidaților susținuți de structurile de conducere.