Adolescenți, recrutați online de rețeaua Foxtrot pentru asasinate în Europa
Polițiști norvegieni /FOTOX
Modelul „Vițolență la Comandă” al Rețelei Foxtrot
De la începutul anului 2022, Rețeaua Foxtrot ar fi comis aproximativ 35 de asasinate, alături de o serie de atacuri și tentative asupra unor ținte israeliene pe teritoriul european, dintre care două au implicat explozivi și grenade. Această grupare infracțională este cunoscută pentru tactica sa de „violență la comandă” (Violence as a Service - VaaS), utilizând adolescenți recrutați online pentru a executa misiuni periculoase.
Andy Kraag, șeful Centrului European pentru Crimă Organizată și Gravă din cadrul Europol, descrie acest fenomen ca o „externalizare calculată a crimei” către tineri vulnerabili. Tinerilor asasini, cu vârste între 15 și 18 ani, li se promit sume considerabile în criptomonede. Însă, potrivit jurnaliștilor de investigație, recompensele sunt rareori plătite, deoarece executanții sunt de cele mai multe ori arestați înainte de a le putea revendica.
Legăturile cu regimul iranian și extinderea în Europa
Liderul Rețelei Foxtrot, Rawa Majid, și-a mutat baza de operațiuni la Teheran, capitala iraniană, după ce a fugit inițial din Suedia și, ulterior, din Turcia. Autoritățile bănuiesc că unele dintre atacurile VaaS, inclusiv un atac cu grenadă asupra ambasadei israeliene de la Copenhaga, au fost comandate direct de regimul iranian. Alte atacuri ar face parte din războaiele pentru controlul traficului de droguri purtate de Foxtrot.
Diamant Salihu, jurnalist de investigație la postul public suedez SVT, a studiat rețeaua Foxtrot și legăturile sale cu Iranul de peste trei ani. El explică modul în care regimul iranian folosește această organizație:
Regimul îi ordonă liderului Rețelei Foxtrot să-și instige rețeaua să comită atacuri împotriva dușmanilor regimului iranian. Pot fi disidenți, jurnaliști aflați în opoziție față de regim, dar și ținte israeliene.
Salihu adaugă că legăturile directe cu regimul iranian au devenit evidente după octombrie 2023, odată cu fuga lui Majid la Teheran. „A trebuit să încheie o înțelegere pentru a putea trăi liber în Iran, cu condiția ca el și rețeaua sa să lucreze pentru regim”, a precizat jurnalistul.
În aprilie 2025, guvernul britanic a sancționat Rețeaua Foxtrot și pe Majid, la o lună după arestarea lui Johannes Natland.
Cazul Natland: un exemplu al recrutării „gamificate”
Johannes Natland, fiul unor jurnaliști din Stavanger, Norvegia, a avut o copilărie aparent normală, dar a ajuns să se confrunte cu probleme de consum de droguri și episoade de psihoză, petrecând timp în reabilitare. Acolo l-a cunoscut pe un alt adolescent, cunoscut online sub pseudonimul UnknownHustler.
Acesta din urmă i-a transmis lui Natland, online, o ofertă de crimă în Regatul Unit, cu o recompensă de 270.000 de coroane norvegiene (aproximativ 21.000 de lire sterline). Solicitarea venea de la un al treilea adolescent, supranumit Generalen, în vârstă de 16 ani la acea vreme, care petrecuse deja trei ani într-un centru pentru copii. Generalen a fost cel care l-a recrutat pe Natland pentru misiune.
Natland a fost ulterior predat unui membru al Foxtrot, cunoscut sub numele de Agent 47, un pseudonim inspirat din seria de jocuri video Hitman. Poliția suedeză îl acuză pe Ali Shehad Ahmed, un apropiat al liderului Majid, că s-ar ascunde în spatele acestui pseudonim.
Agent 47 i-a cumpărat lui Natland un bilet de avion doar dus către Aeroportul Manchester și l-a ajutat să obțină un pașaport de urgență. Prin aplicația de mesagerie criptată Signal, Natland a primit instrucțiuni pas cu pas pe parcursul întregii sale călătorii. A fost apoi predat unui responsabil de logistică, poreclit „1”, care l-a tratat pe Natland aproape ca pe un personaj dintr-un joc video. „1” i-a trimis o hartă și materiale video cu locații unde erau ascunse arme într-o zonă împădurită din Huddersfield, precum și un clip care îi arăta cum să găsească o sumă de bani ascunsă în vegetație, lângă un tunel pietonal.
După ce Natland s-a cazat cu armele într-un hotel din Huddersfield, Agent 47 i-a trimis un nou mesaj: „Avem multe de făcut mâine.” Însă, Natland a fost arestat chiar în dimineața următoare. Nu i se comunicase încă cine urma să fie ținta, iar anchetatorii antiteroriști încă investighează dacă era vorba despre un asasinat cu miză criminală sau unul politic, comandat în numele Iranului.
Alți tineri asasini și capcana plăților neonorate
Generalen, adolescentul care l-a recrutat pe Natland, s-a dovedit a fi extrem de activ în rețea. Pe lângă angajarea lui Natland, el a mai recrutat cel puțin două persoane care au comis crime în Suedia: Atilla Azimov, în vârstă de 18 ani, care execută acum o pedeapsă pe viață după ce a ucis persoana greșită într-o suburbie a Stockholmului, și un tânăr de 17 ani, responsabil de uciderea lui Ahmed Zamzam la Lund. Niciunul dintre acești tineri asasini nu a fost plătit, deoarece ambii au fost prinși. Aceasta este o tactică deliberată a Rețelei Foxtrot, conform lui Salihu:
Nu le pasă deloc dacă adolescenții sunt prinși. Pentru că, odată prinși, aceștia nu mai pot cere banii care le-au fost promiși, și nu există niciun caz cunoscut în care acești tineri ucigași să fi fost efectiv plătiți. A fost o politică deliberată de a recruta adolescenți din ce în ce mai tineri, pentru că aceștia nu se gândesc la consecințele faptului de a fi prinși și sunt mult mai dispuși să-și asume riscuri.
Activitatea lui Generalen a fost oprită după ce a încercat să organizeze asasinarea fiului de 14 ani al unui polițist norvegian. El recrutase un tânăr de 15 ani și unul de 17 ani pentru a comite un atac cu cuțitul, dar adolescentul de 15 ani a alertat poliția. În timpul arestării lui Generalen, anchetatorii au descoperit în telefonul său detalii despre complotul de la Huddersfield, ceea ce a permis poliției britanice să-l aresteze pe Natland la timp. Generalen a fost condamnat în luna mai la 14 ani de închisoare.
Răspunsul internațional și provocările persistente
În cele 15 luni de la înființarea sa, Grupul Operativ GRIMM (OTF GRIMM) al Europol a înregistrat succese semnificative, efectuând peste 280 de arestări, inclusiv ale unor suspecți-cheie. Printre cele mai importante se numără arestarea lui Ahmed (considerat Agent 47) în orașul kurd Sulaymaniyah, Irak, în prezent subiectul unei cereri de extrădare către Suedia. De asemenea, Mohamed „Moewgli” Mohdhi, un fost rapper descris de poliția suedeză drept „un actor central” al rețelei Foxtrot, a fost arestat în Tunisia în luna mai.
Adjunctul șefului poliției naționale suedeze, Stefan Hector, a subliniat că autoritățile „extind constant cooperarea cu alte state”, transmitând astfel infractorilor organizați că „nu se pot simți în siguranță nicăieri în lume”.
Cu toate acestea, Rawa Majid, liderul rețelei, rămâne inaccesibil în Iran, de unde continuă să opereze. „Este încă activ”, a declarat Salihu. „Și atâta vreme cât această rețea rămâne activă, mă tem că vom continua să asistăm la atacuri împotriva dușmanilor regimului iranian.”
Fenomenul „Violență la Comandă” s-a răspândit rapid din Suedia în restul Scandinaviei și al Europei de Nord, ajungând anul trecut și în Regatul Unit, așa cum demonstrează cazul Natland. Chiar dacă succesul GRIMM în combaterea Foxtrot este parțial, alte grupări, inclusiv rivala Rețeaua Dalen, au adoptat deja metoda VaaS de recrutare a adolescenților vulnerabili, menținând un pericol real și extins pe continent.
Explorează subiectele:
