AEP începe controalele la partidele mari; AUR, verificat mai târziu de Curtea de Conturi
Verificările, anunțate recent de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, vizează modul de gestionare a fondurilor de către Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Partidul S.O.S. România și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Pentru aceste formațiuni, misiunile de control au debutat la 1 septembrie și sunt programate să se finalizeze în luna noiembrie.
Situația Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este particulară. AEP va începe controlul la această formațiune doar la 1 octombrie, ca urmare a unei solicitări venite din partea AUR. Motivul acestei amânări este că, începând cu 1 septembrie, partidul este deja supus unui control din partea Curții de Conturi.
Misiunile de control la partidele politice mari, mă refer la Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România, partidul S.O.S. România, Uniunea Democrată Maghiară din România vor începe pe data de 1 septembrie, cu termen de finalizare luna noiembrie. Pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, misiunea de control va începe la 1 octombrie. Este o cerere făcută de AUR, pentru că la 1 septembrie au și control de la Curtea de Conturi și ne suprapuneam, încurcam lucrurile pe acolo. Și, de asemenea, la AUR, sperăm ca la sfârșitul lunii noiembrie să avem finalizat raportul de control și să vă putem prezenta raportul în integralitate și concluziile noastre.
Adrian Țuțuianu, președintele AEP
Autoritatea Electorală Permanentă Foto: Inquam Photos Președintele AEP a subliniat că verificările anilor 2023 și 2024 au fost deja finalizate pentru toate partidele politice. Pentru anul fiscal 2025, planul de control al AEP include 270 de formațiuni politice, dintre care opt beneficiază de subvenții de la bugetul de stat.
AEP propune modificări esențiale la legea partidelor politice
Pe lângă controalele curente, Autoritatea Electorală Permanentă a propus modificarea normelor privind înființarea partidelor politice. Adrian Țuțuianu a argumentat că sistemul electoral actual a atins "limitele funcționării sale eficiente și sustenabile", fiind rezultatul unei acumulări succesive de reglementări și soluții punctuale. AEP susține necesitatea unei reforme coerente și o reconfigurare de ansamblu a cadrului electoral.
Una dintre cele mai importante modificări propuse se referă la condițiile de înființare a partidelor politice. Proiectul prevede ca o formațiune să poată fi constituită cu un minim de 100 de membri, toți cetățeni români cu drepturi electorale. De asemenea, propunerea AEP stipulează obligativitatea reprezentării ambelor sexe în rândul membrilor fondatori.
Țuțuianu a explicat că acest prag de 100 de membri a fost stabilit luând în considerare atât numărul total de alegători din România, cât și realitățile din practică. Președintele AEP a menționat că există numeroase formațiuni politice înființate, adesea, de membri ai aceleiași familii, despre a căror existență publicul nu are cunoștință.
Explorează subiectele:
