Aderarea la NATO se află în centrul alegerilor legislative care au loc duminică în Muntenegru, un nou episod al luptei pentru influență între occidentali și Rusia în Balcani, potrivit unui comentariu al AFP.

Milo Djukanovic, aflat la putere de 25 de ani în mica republică de la Marea Adriatică cu 620.000 de locuitori pe care el a dus-o către independența, în 2006, față de Belgrad, și-a ales tabăra: Muntenegrul, care negociază și aderarea sa la Uniunea Europenă din 2012, a fost invitat în decembrie 2015 să adere la Alianța Nord-Atlantică.

Cererea de aderare vine după alte decizii care au nemulțumit Moscova: Podgorica a fost una dintre primele capitale care au recunoscut independența Kosovo în 2008, înainte de a se alătura, în 2014, politicii de sancțiuni economice împotriva Rusiei în timpul crizei ucrainene.

Fără nicio ambiguitate, opțiunea atlantistă a micii republici cu populație majoritar ortodoxă i-a atras lui Djukanovic caracterizarea de ''bun elev'' al Occidentului în Balcani. Dar Moscova a avertizat imediat în legătură cu ''posibile consecințe'' ale aderării Muntenegrului la NATO.

Pe străzile din Podgorica au avut loc în 2015 manifestații violente, fără a-l submina însă pe inamovibilul șef de guvern care a refuzat organizarea unui referendum pe această temă. Potrivit unor sondaje de opinie, dacă UE se bucură de sprijinul majorității muntenegrenilor, aderarea țării la NATO întrunește susținerea a ceva mai mult de o treime din populație.

Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS, formațiunea lui Djukanovic) ar urma să se claseze pe primul loc, dar s-ar putea ca de această dată ''omul forte'' al Muntenegrului să se mulțumească cu o majoritate relativă.

Sondajele de opinie nu sunt publicate, dar, potrivit rezultatelor unei serii de studii confidențiale comunicate Agenției France Presse, DPS este creditat cu circa 40 % din intențiile de vot. El va trebui să atragă sprijin din partea partidelor ce reprezintă minoritățile croată, albaneză și bosniacă.

Frontul Democrat (FD), componentă prorusă a opoziției, ''nu este un partid, ci un instrument în mâinile unei terțe părți'', acuza, la final de campanie, vicepremierul Dusko Markovic. ''Pe 16 octombrie, nu ne vom lupta cu Frontul Democrat, ci cu interesele Rusiei în Muntenegru, în regiune și pe scena globală'', a adăugat Markovic, un apropiat al lui Djukanovic.

Asocierea la sancțiunile împotriva Moscovei este ''unul dintre actele cele mai rușinoase'' ale politicii externe a țării, a replicat Strahinja Bulajic, unul din responsabilii FD.

Milo Djukanovic consideră că muntenegrenii trebuie să aleagă între ''a conduce Muntenegrul către societatea națiunilor europene'' sau, urmând opoziția, de a face ''un salt înapoi cu zece ani''.

Politica proocidentală a lui Djikanovic a avut unele consecințe. Rușii, primii investitori în Muntenegru din 2006, îndeosebi în sectorul imobiliar și în turism, s-au retras.

În 2015, investițiile rusești aproape că s-au înjumătățit (122,6 milioane de euro în 2014, 68,9 milioane de euro în 2015), după care s-au prăbușit în primele șase luni ale lui 2016 (22 milioane de euro), ceea ce plasează Rusia pe locul al patrulea, potrivit cifrelor băncii naționale. Rușii reprezintă o treime din numărul de turiști din Muntenegru.

Confruntat cu instalarea în Muntenegru a unor media considerate favorabile Moscovei, precum Agenția Sputnik, Djukanovic, a cărui țară negociază aderarea țării sale la Uniunea Europeană, a făcut apel la Occident să adopte ''o strategie mai ofensivă față de Rusia'', care acționează în mod activ cu forțele anti-NATO și anti-UE pentru a-și întări influența în regiune''.

''Rusia dorește să-și întărească interesele în regiune'', a recunoscut, într-un interviu pentru ziarul muntenegrean Dan, Hoyt Brian Yee, adjunctul secretarului de stat american pentru Asia și Europa, care s-a deplasat la Podgorica în timpul campaniei.

Opoziția îl acuză pe Djukanovic de autoritarism și de blocarea procesului electoral, fiind întărit de controlul pe care-l exercită asupra aparatului de stat. Potrivit institutului de statistică, 44.324 de persoane, respectiv un sfert din salariații țării, sunt angajați din sectorul public.

AGERPRES