Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

ALERTĂ Citiți și voi ce lege a dat PSD pentru DINOZAURII care țin captiv sistemul medical! Și-apoi dau ochii peste cap și se întreabă de ce pleacă medicii din țară!

În timp ce medicii care fac gărzi cer reducerea vârstei de pensionare, Parlamentul a votat, săptămâna trecută, o lege ce prevede că medicii care predau la universități, membrii titulari ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale - un ONG condus de Irinel Popescu, cercetătorii științifici și medicii cu doctorat se pot pensiona, la cerere, la vârsta de 70 de ani. Modificarea legislativă a stârnit nemulțumirea multor medici, care acuză că cei cărora le este dedicată legea nu sunt și cei care "duc greul" în spitale - gărzi, operații, munca la patul bolnavului. Prin prelungirea vârstei de pensionare până la 70 de ani s-ar bloca, de fapt, accesul medicilor tineri în spitale, iar aceștia sunt nevoiți să plece din țară, acuză medicii consultați de HotNews.ro.

Info pe scurt:

- O modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, votată săptămâna trecută în Parlament, prevede că "medicii membri titulari, membri corespondenți sau membri de onoare, cetățeni români ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani."

Mai mult, legea prevede că medicii aflați în situațiile de mai sus pot fi menținuți în spitale și după vârsta de 70 de ani, în anumite condiții.

Modificarea legislativă a fost inițiată de parlamentari PSD și UDMR.

Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbaţi. Femeile se pot pensiona și ele, la cerere, la 65 de ani.

Nume grele din medicina românească, precum Ioanel Sinescu, Irinel Popescu, Sorin Oprescu, Florin Stamatian, Monica Pop, Mircea Beuran sau Șerban Brădișteanu, se află pe lista posibililor beneficiari.

Potrivit surselor HotNews.ro, medicii au vrut să sară peste "umilința" de a face o cerere de menținere în activitate ce trebuia depusă și aprobată anual de către conducerea spitalului.
O parte dintre acești medici "fac lucruri utile, dar alții parazitează o poziție", declară, pentru HotNews.ro, Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor.

Medicii care au inițiat demersurile pentru ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă, iar vârsta de pensionare a medicilor care fac gărzi să scadă, acuză faptul că "Atotputernicii blochează posturile din spitale, iar tinerii medici sunt nevoiți să plece din țară".

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, vrea să conteste legea la Curtea Constituțională: "Din cauza blocării sistemului de către acești dinozauri, mii de medici pleacă anual din țară. Este o chestiune de siguranță națională."

Senatorul USR Adrian Wiener, medic de profesie și inițiatorul proiectului de lege ce prevede recunoașterea gărzilor ca vechime, spune că medicii-profesori care ajung la vârsta pensionării nu pot fi considerați indispensabili: "Înseamnă că în întreaga carieră nu ți-ai pregătit nimic în urmă, ai lăsat deșert, ai ierbicidat în urma ta, profesional vorbind".

Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor: Unii dintre acești medici fac lucruri utile, dar alții parazitează o poziție

Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor, a declarat, pentru HotNews.ro: "Dintotdeauna profesorii au vrut să stea în activitate până la 70 și oricum au stat. Făceau o cerere la manager și nu știu să fi fost vreun caz în care să nu se fi aprobat. Eu știu profesori care sunt în activitate și au peste 70 de ani. Practic, ei rămâneau în activitate pe motivul că respectivul este absolut necesar activității secției, și atunci rămânea."

Medicul Bogdan Tănase confirmă că "ei oricum sunt exceptați, din momentul în care ești profesor, ești exceptat de la gărzi, conform legii. Sau dacă ai o funcție de conducere - șef de secție - nu faci gărzi."

Despre legea adoptată săptămâna trecută de Parlament, Bogdan Tănase spune că "situația trebuie judecată de la caz la caz, pentru că, într-adevăr, sunt oameni care au expertiză și sunt oameni care pur și simplu stau în poziția respectivă. Trebuie nuanțat puțin pentru că nu toți oamenii sunt la fel: unii fac niște lucruri utile, dar sunt alții care, practic, parazitează o poziție. Dar trebuie judecat pe fiecare caz și nu știu dacă e bine să existe o lege care să statueze acest lucru."

Laura Zarafin este medic la Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Colentina din București și este unul dintre inițiatorii demersurilor ca gărzile medicilor să fie recunoscute ca vechime în muncă - un proiect de lege care așteaptă, și el, votul în Parlament.

Laura Zarafin spune că "Sub pretextul lipsei de medici, există unii atotputernici care nu se lasă duși dintr-un sistem pe care îl conduc după bunul plac, nelăsând de fapt medicii tineri să își facă un rost în țara lor, obligându-i, practic, să emigreze și să facă performanță în alte țări decât cea care i-a format."

Laura Zarafin explica în toamna trecută, pentru HotNews.ro, atunci când a început, împreună cu alți medici, demersurile pentru ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă și vârsta de pensionare să scadă, că un medic epuizat reprezintă un pericol nu doar pentru sine, ci și pentru pacienții săi. În plus, în multe cazuri, din salariul unui medic de peste 50 de ani care iese din sistem ar putea fi plătiți doi medici tineri, cu condiția să se organizeze concursuri de angajare pentru medicii tineri, mai spunea atunci medicul Laura Zarafin.

"Eu chiar nu vreau să jignesc pe nimeni, dar aș îndemna la puțină rațiune și un strop de bun simț. Poate or exista excepții, oameni ce pot ține un curs la 70 de ani, dar adevărul este - și noi îl știm foarte bine tocmai pentru că suntem medici - că nu poți face față cu maximum de eficiență provocărilor meseriei de medic după o anumită vârstă , din motive obiective, ce țin de fiziologia umană", spune Laura Zarafin despre legea adoptată acum de Parlament.

Manuela Predilă, medic obstetrică - ginecologie la Maternitatea Bucur din București, a fost și ea unul dintre inițiatorii demersurilor pentru ca gărzile medicilor să fie recunoscute ca vechime în muncă. Manuela Predilă comentează astfel legea votată săptămâna trecută de Parlament: "Cam de câte ori au răspuns profesorii la problemele medicilor - gărzi, plata lor, vechime în muncă? Dacă tot vor sa învețe tinerii medici, atunci sa ii învețe din Ministerul învățământului și să lase tinerii medici să aiba loc de muncă, nu să le ocupe locul în spitale, până la adânci bătrâneți".

La rândul său, Anca Dumitrescu, medic primar la Spitalul de Pneumoftiziologie din Câmpulung, spune că "Ei nu mai fac gărzi demult. Să aibă până la 150 de ani (dreptul să rămână în activitate - n.red.), dar să facă activitate medicală! Să-i văd la patul bolnavului , în sala de operație, în gardă!"

Nume grele pe lista beneficiarilor: Ioanel Sinescu, Irinel Popescu, Monica Pop, Sorin Oprescu, Mircea Beuran

Potrivit legii, beneficiarii sunt medicii membri titulari, membri corespondenți sau membri de onoare, cetățeni români ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I și doctorii în științe medicale.

Nume grele din medicina românească, pe lista posibililor beneficiari:
Ioanel Sinescu - 67 de ani, rectorul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, membru titular al Academiei Române și al Academiei de Ştiinţe Medicale. Sinescu este medic la Centrul pentru Chirurgie Urologică și Transplant Renal Fundeni.
Irinel Popescu - 66 de ani, profesor la Universitatea "Titu Maiorescu" din București, membru corespondent al Academiei Romane și președintele Academiei de Ştiinţe Medicale. Conduce Clinica de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni.
Sorin Oprescu - 67 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, doctor în științe medicale, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, șeful Secției de Chirurgie Generală de la Spitalul Universitar de Urgență din București, fost primar al Capitalei.
Florin Stamatian - 66 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj. Florin Stamatian este și deputat PNL, postură din care a susținut puternic legea, în Parlament.
Monica Pop - 65 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, doctor în științe medicale, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice din București.
Mircea Beuran - 65 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, doctor în științe medicale, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, șeful Clinicii de Chirurgie Generală a Spitalului de Urgență Floreasca.
Șerban Brădișteanu - 67 de ani, doctor în științe medicale, Șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul de Urgență Floreasca.
Mircea Cinteză - 68 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, șeful Secției de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgență din București, fost ministru al Sănătății în Guvernul Tăriceanu.
Daniela Bartoș - 67 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, doctor în științe medicale, medic la Spitalul de Urgență Floreasca din București, fost ministru al Sănătății în Guvernele Văcăroiu și Năstase.
Dan Mircea Enescu - 67 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, doctor în științe medicale, vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, medic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu din București.
Monica Dragomir - 63 de ani, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, cercetător științific, șefa Secției de Oncologie Pediatrică de la Institutul Oncologic Prof. dr. Alexandru Trestioreanu din București.
Doina Dimulescu - 66 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, doctor în medicină, șefa Clinicii de Cardiologie de la Spitalul de Urgență Elias din București.
Aceștia ar putea fi doar o mică parte dintre beneficiarii legii, dar sunt câteva dintre numele cele mai sonore.

Pe site-ul Academiei de Științe Medicale - ONG condus de Irinel Popescu - este disponibilă lista membrilor. O mare parte dintre ei, ajunși la vârsta pensionării, devin automat beneficiarii acestei legi.

Lista membrilor Academiei de Științe Medicale:

Ce prevede Legea adoptată în Parlament

Legea adoptată săptămâna trecută în Parlament modifică un alineat din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel:

"Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol unic - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 391 se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) În unitățile sanitare publice, medicii membri titulari, membri corespondenți sau membri de onoare, cetățeni români ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cetățeni români ai Academiei de Științe Medicale, pot fi menținuți în activitate conform dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, cu modificările și completările ulterioare. De același drept pot beneficia și medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare din țară ai Academiei Române."

Academia de Științe Medicale este un for medical academic, diferit de Academia Română, înființat în 1935. Academia este condusă de Irinel Popescu, iar vicepreședinți sunt Radu Deac, Dan Mircea Enescu și Virgil Păunescu.

Legea a fost inițiată de parlamentari PSD și UDMR: Arcan Emilia (senator PSD); Avram Nicolae (senator PSD); Benea Adrian-Dragoș (senator PSD); Bodog Florian Dorel (senator PSD); Botnariu Emanuel-Gabriel (senator independent); Cârciumaru Florin (senator PSD); Craioveanu Elena-Lavinia (senator PSD); Császár Károly Zsolt (senator UDMR); Diaconescu Renică (senator PSD); Federovici Doina-Elena (senator PSD); Ilea Vasile (senator PSD); Iordache Virginel (senator PSD); László Attila (senator UDMR); Manoliu Dan (senator PSD); Marciu Ovidiu-Cristian-Dan (senator PSD); Marin Nicolae (senator PSD); Mazilu Liviu-Lucian (senator PSD); Mihu Ștefan (senator PSD); Mirea Siminica (senator independent); Orţan Ovidiu-Florin (senator PSD); Pănescu Doru-Adrian (senator PSD); Paţurcă Roxana-Natalia (senator PSD); Pop Gheorghe (senator PSD); Preda Radu-Cosmin (senator PSD); Sbîrnea Liliana (senator PSD); Smarandache Miron-Alexandru (senator PSD); Soporan Aurel-Horea (senator PSD); Stocheci Cristina-Mariana (senator PSD); Valeca Şerban-Constantin (senator PSD); Buicu Corneliu-Florin (deputat PSD); Szabó Ödön (deputat UDMR); Vass Levente (deputat UDMR).

Potrivit expunerii de motive atașate propunerii legislative, scopul legii este "includerea în art. 391 și a membrilor de onoare, cetățeni români, ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, respectiv modificarea art. 488 în așa fel încât activitatea clinică a studenților facultăților de medicină dentară/stomatologie, pe pacient să fie în legalitate".

USR contestă legea la CCR: "Din cauza blocării sistemului de către acești dinozauri, mii de medici pleacă anual din țară"

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, intenționează să conteste la Curtea Constituțională legea proaspăt votată în Parlament. În textul sesizării pe care urmează să o depună la CCR (documenul poate fi consultat integral aici), Emanuel Ungureanu arată faptul că modificarea legislativă încalcă principiul bicameralismului Parlamentului României și principiul egalității în fața legii.

Emanuel Ungureanu a explicat, pentru HotNews.ro, că "Este o chestiune de siguranță națională, pentru că din cauza blocării sistemului de către acești dinozauri, mii de medici ne pleacă din țară anual și, practic, nu o să avem pe viitor o asistență medicală nici măcar rezonabilă pentru copiii noștri."

El atrage atenția că legea votată săptămâna trecută este doar un prim pas și că "Stamatian mai are un proiect care a trecut deja de Comisia de Muncă, iar acel proiect propune și funcții pentru cei care se pensionează la 70 de ani. Vor spune că nu poți să îi dai unui om vârsta de pensionare la 70 și să nu îi dai și funcție. Vor vrea să le dea drepturi depline."

Emanuel Ungureanu lansează și un apel public pentru parlamentarii celorlalte partide să susțină demersul său de contestare a legii la CCR: "Fac un apel public la colegii de bună credință din PNL care n-au fost de acord cu propunerea 'Stamatienilor' - pentru că sunt mai mulți indivizi în Parlament care susțin această nomenclatură medicală care sufocă sistemul sanitar de mulți ani și este transpartinică - repet apelul meu către colegii de bună credință din PNL care s-au abținut și au fost împotriva acestui proiect să susțină demersul de contestare a acestei legi la Curtea Constituțională. Marți mă voi întâlni cu colegii mei la ședința de plen și chiar dacă agenda publică este plină din nou de Dragnea și Nicolicea, problema aceasta a măririi la nesfârșit a vârstei de pensionare pentru medici peste 70 de ani - pentru că în acest text apare clar că se poate și peste 70 de ani pentru anumite categorii - este o chestiune de siguranță națională. Din cauza blocării sistemului de către acești dinozauri, mii de medici ne pleacă din țară anual și, practic, nu o să avem pe viitor o asistență medicală nici măcar rezonabilă pentru copiii noștri."

"Dacă la această vârstă ajungi indispensabil, înseamnă că în întreaga carieră nu ți-ai pregătit nimic în urmă, ai lăsat deșert"

Senatorul USR Adrian Wiener, medic și fost manager al Spitalului Județean din Arad, este inițiatorul unui proiect de lege ce prevede recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă și scăderea vârstei de pensionare a medicilor care fac gărzi.

El subliniază că medicii-profesori care vor să rămână în activitate după vârsta de pensionare nu pot fi considerați indispensabili: "Dacă la această vârstă ajungi indispensabil, înseamnă că în întreaga carieră nu ți-ai pregătit nimic în urmă, ai lăsat deșert, ai ierbicidat în urma ta, profesional vorbind. Cum, după atâția ani de carieră, să nu creezi în spatele tău specialiști, rezidenți foarte capabili, care să poată oricând să facă ceea ce faci tu? Înseamnă că, în sine, cariera ta, cel puțin cea academică, este zero. Nu ai cum să fii indispensabil, asta este exclus. Înseamnă că tot ceea ce ai făcut tu profesional, să formezi pe cineva... nu a existat acest proces. Nu se justifică din prisma faptului că este indispensabil omul respectiv, ci pur și simplu el vrea să taie și să spânzure în continuare."

Adrian Wiener spune că "În esență, acele posturi se blochează cu medici care nu participă la gărzi. Sunt oameni care au statut privilegiat în spitale - ei se ocupă cu studenți, cu rezidenți, cu mofturi de genul ăsta și nu cu medicina de spital, grea. Este o dedicație pentru persoanele care nu vor să plece după atâția ani din spital, dinozauri, nu știu cum să le zic, ca să nu îi jignesc."

"Povara adevărată a medicinei de spital cade pe ceilalți. Un om la 66-68-69 de ani nu mai face gărzi, nu mai lucrează la urgențe, face ce vrea el. În momentul în care ai doi astfel de oameni pe secție, activitatea se împarte între toți ceilalți, în afară de cei doi", explică senatorul USR.

El spune că, în aceste condiții, "tinerii care ar putea să vină nu au altă șansă decât să plece. Ideea ar trebui să fie să creezi locuri în spitale ca să absorbi acești tineri care pleacă atunci când termină rezidențiatul, sunt foarte predispuși să plece."

"Problema este că nu mai vor să mai depindă nici măcar de managerul spitalului, șeful de secție sau directorul medical. Mecanismul, până acum, era următorul: puteau să facă o solicitare de prelungire cu câte un an managerului, care, cu avizul Consiliului de administrație al spitalului, aproba, în general, această cerere. De ce? Pentru că oamenii ăștia, în 35-40 de ani de carieră, au acumulat influență, așa că nu se punea problema să fie refuzați. Dar chiar și asta au considerat a fi o umilință - să ceară în fiecare an această aprobare", este concluzia lui Adrian Wiener.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Personaje de grotă aduse de PSD la protestul eșuat de la Cotroceni! Dăncilă, de ce taci, nemernico?

2 BREAKING Un român câștigă primăria orașului german Görlitz, învingând în turul doi candidatul extremei drepte

3 Maia Sandu are masterat la Harvard, Proasta a predat „Mașini și utilaje” la Videle! Ministrul agriculturii, ma…

4 OFICIAL Dragnea va ispăşi pedeapsa în regim închis. Nu va avea drept la vizite intime pentru că Irina este doa…

5 LIVE Protest la Cotroceni. Pensionarii PSD cer eliberarea lui Dragnea: „Nu vrem să devenim colonie nemțească”

recomandări

Te ia DNA: Gabriel Oprea

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Ce se întâmplă când pui un GoPro pe placa de surfing