Alertele cu bombă din aviația europeană duc spre Rusia: ce spun serviciile
Serviciile de informații de pe continent au declanșat o amplă anchetă transfrontalieră după ce zeci de aeronave comerciale au fost blocate la sol în această săptămână din cauza unor alerte false cu bombă. Deși identificarea oficială a autorilor este un proces îndelungat, primele indicii criminalistice și tiparul de acțiune indică Rusia drept principalul suspect în acest nou episod de război hibrid.
Valul de amenințări coordonate, transmise prin e-mailuri anonime care avertizau asupra unor dispozitive explozive la bordul curselor dintre diverse orașe europene, este catalogat de analiști drept un atac extrem de neobișnuit, relatează Financial Times . În urma verificărilor, nu s-a descoperit niciun explozibil în avioanele vizate și nici nu a putut fi conturat un tipar clar al perturbărilor. Mai mult, vineri, campania de intimidare s-a extins și asupra unor instituții media din Irlanda.
Oficialii din cadrul agențiilor de securitate avertizează că atribuirea certă a acestor atacuri va necesita timp, fiind un demers minuțios care s-ar putea să nu ofere răspunsuri rapide sau definitive. Cu toate acestea, o parte a comunității europene de informații consideră deja că Rusia este cel mai probabil vinovat. Această convingere se bazează pe motivație, modul de operare, existența unor precedente similare și pe primele date criminalistice extrase din analiza mesajelor de amenințare.
Ipoteza hackerilor și strategia războiului hibrid
În discuțiile purtate în ultimele zile de serviciile secrete europene, principala ipoteză de lucru este că alertele coordonate au fost lansate de grupuri de hackeri sau de activiști pro-Kremlin. Rămâne însă neclar în ce măsură serviciile de informații de la Moscova au autorizat, încurajat sau coordonat direct această operațiune.
Acțiunea se pliază perfect pe strategia de război hibrid pe care agenții Kremlinului au intensificat-o anul acesta în Europa. Tactica vizează exploatarea vulnerabilităților din sectorul civil într-o manieră care să permită Moscovei negarea oricărei implicări. Scopul final este creșterea presiunii asupra societăților occidentale prin perturbarea vieții de zi cu zi și inducerea percepției că guvernele naționale sunt incapabile să își protejeze propriii cetățeni.
Chiar dacă anul acesta s-a observat o creștere a activităților „cinetice” în cadrul războiului hibrid rusesc — inclusiv atacarea unor avioane staționare cu drone purtătoare de explozibili — aceste lovituri au vizat exclusiv ținte considerate de Moscova drept puncte de sprijin militar sau logistic pentru Ucraina. În cazul aviației comerciale, oficialii din informații nu cred că autorii alertelor false reprezintă un pericol fizic real. Un reprezentant al serviciilor secrete a explicat că există o anumită logică în selecția țintelor rusești și o limită pe care Kremlinul nu o va depăși: doborârea deliberată a unei aeronave civile în spațiul european ar constitui o linie roșie, capabilă să declanșeze o ripostă militară din partea NATO.
Mesaje din Columbia și pista „Statul Masculin”
Metodele folosite de atacatori arată o încercare complexă de disimulare. Mesajele au fost expediate de pe conturi anonime din diverse colțuri ale lumii, unul dintre ele fiind localizat chiar în Columbia, și au fost redactate în mai multe limbi, adaptate în funcție de destinatar. O singură amenințare a fost revendicată inițial: joi, aeroportul Fiumicino din Roma a recepționat o alertă cu bombă semnată aparent de o organizație rusă denumită „Statul Masculin”. Ulterior, însă, fondatorul grupării, Vladislav Pozdnyakov, a negat orice implicare printr-un mesaj publicat pe Telegram.
În schimb, e-mailul anonim primit vineri de presa irlandeză oferă indicii despre arhitectura operațiunii. Autorii afirmau că „Am experimentat cu multi-threading”, o referire probabilă la expedierea simultană a mesajelor din locații geografice multiple. Textul conținea și amenințări directe, aliniate cu metodele cunoscute ale războiului hibrid rusesc:
„Recrutăm cetățeni din țările voastre care colaborează activ cu noi. De asemenea, am obținut acces la dispozitive, servere și conturi compromise aparținând unor cetățeni din Europa, precum și unor persoane din afara granițelor acesteia — ceea ce ne va permite să folosim aceste informații împotriva voastră”, se arată în mesajul citat.
Precedentul baltic: un „teren de testare” pentru Moscova
Sabotarea aviației civile și alertele false nu sunt tactici noi. Acum puțin peste un an, spațiul aerian european a fost puternic perturbat de incursiuni ale dronelor pe culoarele de zbor din jurul marilor aeroporturi, incidente atribuite de majoritatea experților în securitate tot agenților ruși.
Potrivit unui oficial din domeniul securității regionale, Europa de Vest se confruntă abia acum cu genul de atacuri de hărțuire pe care Rusia le-a exersat timp de aproape două decenii în statele baltice, regiune folosită adesea ca un „teren de testare” pentru provocările Moscovei. De exemplu, în octombrie 2023, peste 1.500 de alerte false cu bombă au vizat grădinițele și școlile din Lituania, într-un efort de a panica populația și de a eroda încrederea în autorități. Deși guvernul de la Vilnius a indicat public un „actor statal” fără a-l numi, serviciile de informații au concluzionat că în spate s-au aflat activiști ruși, probabil stimulați de spionajul Kremlinului.
Mai mult, organizația „Statul Masculin” — sau indivizi care i-au folosit numele — a expediat în trecut „mai multe” alerte cu bombă și către aeroporturile lituaniene, a dezvăluit joi seara Vidas Ksanas, directorul de securitate al aeroporturilor din această țară, la postul public LRT. Acesta a precizat că instituțiile pe care le reprezintă s-au confruntat cu o „perioadă îndelungată” de amenințări prin e-mail, care atingeau cote maxime în momentele în care Lituania găzduia summituri UE sau NATO. În urma acestor experiențe, autoritățile lituaniene au învățat să filtreze avertismentele „cu adevărat amenințătoare” de simplele acțiuni răuvoitoare, Ksanas sugerând că întreaga Europă va trebui să adopte o abordare similară.
Explorează subiectele:
