Nevoia existenței unor criterii comune la nivel european în discuția despre regimurile totalitare, dar și a existenței unei dimensiuni europene a asumării responsabilității față de trecut a fost subliniată de către ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, în cadrul dezbaterii "Cum ne raportăm la trecut? Cultura memoriei în Europa secolului 21", ce a avut loc, joi, la Biblioteca Națională, în spațiul ce găzduiește expoziția foto-documentară "Comunismul în România".

"În Germania s-au asumat crimele fascismului, în alte țări crimele comunismului, dar acest lucru s-a făcut separat. Este nevoie de niște criterii comune în discuția despre regimuri totalitare violente", a arătat ambasadorul Meier-Klodt.

Potrivit acestuia, în prezent "avem de a face cu o provocare", iar partenerii europeni au luat în discuție acest lucru: "Trăim o perioadă foarte interesantă și foarte dificilă și e important să fim atenți să nu ne abatem de la acest curs" al democrației.

Referindu-se la țara noastră, diplomatul german a subliniat că este important ca mesajul României să se audă în Europa. "Se spune că fiecare criză aduce o șansă. Se spune că cetățenii își dau seama care e miza atât în Germania, în Europa, dar și aici, în România. Poate că imaginile din Piața Victoriei vor rămâne ca un simbol", a afirmat acesta.

"Am ajuns la București acum o lună, a fost un timp foarte interesant", a spus ambasadorul, în limba română. În același timp, el a amintit că România trebuie să se pregătească pentru că în 2019 va deține președinția Consiliului UE și va gestiona problemele comune ale blocului european, în care poate acționa ca un mediator.

"Pentru România, acum, e cea mai bună șansă de a câștiga din punct de vedere al poziției sale", a accentuat ambasadorul Germaniei, care a avut și "un sfat" pentru clasa politică autohtonă: "Politicienii să se gândească la aceste șanse și să nu le irosească".

La rândul său, Martin Sieg, directorul filialei din România a Fundației Konrad Adenauer, a accentuat asupra faptului că trebuie să existe un front antitotalitar general în Europa.

"Există în continuare tentația totalitarismului și trebuie să rezistăm acestei tentații. (...) Trebuie să arătăm ce a însemnat în trecut. Totalitarismul în politică duce la crime", a spus acesta.

Martin Sieg a vorbit despre experiența totalitară reprezentată de dictatura nazistă în Germania și a arătat că abia peste o generație s-a ajuns la asumarea trecutului. Potrivit acestuia, și în prezent, în Germania, este o perspectivă națională asupra dictaturii naziste, fără a privi la nivel european.

Președintele executiv al IICCMER, Radu Preda, a arătat, totodată, cât de important este să existe o poziție comună de condamnare în egală măsură a regimurilor totalitare, în contextul în care "se poate spune că Europa are două măsuri: dacă fascismul e absolut condamnat, comunismul mai e trecut cu vederea oarecum".

Despre unificarea memoriei europene a vorbit și profesorul Andrei Pleșu. "Europa e foarte neomogenă fără a avea o condamnare comună a nazismului și comunismului", a spus Pleșu, care a punctat că în timp ce nazismul e compromis total, comunismul nu e chiar compromis absolut.

Dezbaterea "Cum ne raportăm la trecut? Cultura memoriei în Europa secolului 21" a fost organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Fundația Konrad Adenauer, în colaborare cu Biblioteca Națională a României. Evenimentul s-a desfășurat în spațiul ce găzduiește expoziția foto-documentară "Comunismul în România", care este deschisă publicului larg până în luna martie.

"Expoziția își propune să ofere esența a ceea ce ar trebui să fie, nu foarte departe în timp, un Muzeu al crimelor comunismului. Suntem conștienți de misiunea noastră de a ajuta la o bună înțelegere a unei epoci complexe și sinuoase", a afirmat Radu Preda, președintele executiv al IICCMER.

Expoziția este o premieră în România și însumează peste o sută de panouri unitare din punct de vedere grafic și complementare din punct de vedere al conținutului, propunând un minim consens referitor la ceea ce nu trebuie uitat din perioada comunistă.

AGERPRES